Longevitatea e adesea asociată cu un stil alimentar „mai vegetal”, dar un nou studiu vine cu o observație care contrazice reflexele moderne: persoanele de peste 80 de ani, încadrate ca vegetariene, au avut șanse mai mici să devină centenari decât omnivorii.
Foto credit: Photo by Cristina Gottardi on Unsplash
E o concluzie care prinde imediat la public, însă adevărata poveste este mai nuanțată. Și are legătură cu fragilitatea, subnutriția și nevoile nutriționale specifice la vârste extreme.
Ce a analizat studiul
Cercetarea este o analiză prospectivă realizată pe 5.203 participanți cu vârsta de 80 de ani sau mai mult, din cadrul Chinese Longitudinal Healthy Longevity Survey (CLHLS) – un studiu amplu, desfășurat în mai multe provincii din China și urmărit în valuri succesive.
Participanții au fost împărțiți în omnivori și vegetarieni. Vegetarienii au fost clasificați mai departe în pescovegetarieni, ovo-lacto-vegetarieni și vegani. Obiectivul final: cine reușește să ajungă la 100 de ani până la finalul urmăririi (2018)?
Rezultatele surprinzătoare
În eșantion au fost identificați 1.459 de centenari, comparați cu 3.744 de persoane care au murit înainte de 100 de ani. Concluzia centrală, după ajustările statistice:
- Vegetarienii au avut o probabilitate mai mică de a deveni centenari decât omnivorii (OR 0,81; interval de încredere 95%: 0,69–0,96)
- La vegani, asocierea a fost și mai pronunțată (OR 0,71; 0,54–0,98)
- Pentru pescovegetarieni și ovo-lacto-vegetarieni, diferențele nu au fost concludente statistic
Pe scurt: semnalul negativ apare mai ales la forma cea mai restrictivă (vegan), iar imaginea generală sugerează un avantaj pentru un tip de dietă mai „mixtă” la vârste extreme.
Miezul problemei: greutatea corporală la 80+
Aici e probabil cheia interpretării: efectul a fost semnificativ în special la cei subponderali (BMI < 18,5). În acest grup, vegetarianismul s-a asociat cu o șansă mai mică de a atinge 100 de ani (OR 0,72; 0,57–0,91). În schimb, la cei cu BMI ≥ 18,5, asocierea nu a fost evidentă (OR 0,92; 0,73–1,17).
Practic, studiul nu „pedepsește” ideea de dietă vegetală în sine. Ridică însă un steag roșu pentru o situație foarte comună la 80+ ani: fragilitatea și riscul de subnutriție.
Când apetitul scade, masa musculară se pierde mai ușor (sarcopenie), iar toleranța la restricții devine mai mică. O dietă sever limitată poate face dificilă atingerea necesarului de proteine și energie – mai ales dacă nu e atent planificată.
Cum trebuie citite rezultatele
Interpretarea corectă cere prudență. Studiul nu demonstrează că vegetarianismul ar fi, în sine, dăunător pentru toată lumea – mai ales nu pentru adulții tineri sau de vârstă mijlocie, unde contextul metabolic și stilul de viață sunt complet diferite. La fel, concluzia nu poate fi inversată simplist în „mai multă carne înseamnă automat viață mai lungă”.
O etichetă alimentară („vegetarian”) nu descrie automat calitatea dietei: cât de diversificată este, dacă aportul de proteine este suficient, dacă există suplimentare (de exemplu B12) și ce înseamnă concret „vegetarian” în contextul social și economic al vârstnicilor din eșantion.
Fiind o cercetare observațională, rămâne deschisă și posibilitatea ca unii participanți să fi ajuns la un regim restrictiv din motive de sănătate sau acces alimentar – factori care pot influența independent supraviețuirea.
Surse: The American Journal of Clinical Nutrition – „Vegetarian diet and likelihood of becoming centenarians in Chinese adults aged 80 y or older: a nested case-control study” (2025, online ahead of print; DOI: 10.1016/j.ajcnut.2025.101136).
PubMed
ICPSR / NACDA – Chinese Longitudinal Healthy Longevity Survey (CLHLS)
Scris de Ziare pe Scurt
