Macron a ales să plece din nou în Africa, dar nu în acea Africă a deșertului, a bazelor militare și a operațiunilor antiteroriste din Sahel. Turneul său de cinci zile se oprește în Mauritius, Africa de Sud, Gabon și Angola. O hartă diferită, pentru o ambiție declarată: să schimbe tonul diplomației franceze pe continent, după ani de prezență militară contestată și, în cele din urmă, retrasă din Sahel.
Schimbarea de direcție
Lista țărilor alese spune deja o poveste. Mauritius, insulă din Oceanul Indian, Africa de Sud, putere regională cu agendă proprie, Gabon și Angola, două state cu greutate în Africa Centrală și Australă. Nu e un itinerar construit în jurul bazelor, ci unul care sugerează o încercare de repoziționare: mai puțină uniformă, mai multă diplomație.
Retragerea forțelor franceze din Sahel a lăsat în urmă un gol de imagine și de influență. Parisul a fost nevoit să admită că vechiul model – securitate în schimbul prezenței militare – nu mai funcționează. Din acest unghi, turneul lui Emmanuel Macron poate fi citit ca un gest de „întoarcere a paginii”, dar și ca o încercare de a nu pierde definitiv contactul cu un continent în plină reașezare geopolitică.
Mauritius și Africa de Sud
Mauritius nu este, la prima vedere, un actor major în jocurile de putere africane. Tocmai de aceea alegerea ei capătă greutate simbolică. Un stat insular, cu o poziție strategică în Oceanul Indian, devine locul unde Franța poate afișa o altă față: partener economic, interlocutor politic, nu doar putere fost colonială.
Africa de Sud, în schimb, nu mai are nevoie de prezentări. Este una dintre vocile cele mai puternice ale continentului, obișnuită să negocieze de pe poziții de egalitate. Oprirea lui Macron aici trimite un mesaj clar: Parisul știe că, pentru a rămâne relevant, trebuie să discute cu cei care își scriu singuri agenda, nu cu cei care o primesc de-a gata.
Gabon, Angola și memoria Sahelului
Gabon și Angola completează acest tablou al unei Africi în care Franța încearcă să își redefinească rolul. Sunt state cu resurse, cu poziții regionale importante, dar și cu memorie lungă în raport cu puterile europene. Faptul că ele se află pe traseul unui turneu care vine imediat după retragerea din Sahel nu e un detaliu de protocol, ci o parte din scenografie.
În spatele formulării seci – „schimbare în diplomația franceză” – se află, de fapt, o încercare de a repara o relație complicată. Sahelul a fost ani de zile scena principală a prezenței franceze în Africa. Acum, când cortina s-a tras peste acel capitol militar, Macron încearcă să mute lumina reflectoarelor către alte spații, alte teme, alte tipuri de parteneriat.
Turneu cu miză deschisă
Rămâne de văzut cât de mult poate un turneu de cinci zile să rescrie percepții formate în ani. Dar faptul că președintele francez își construiește agenda africană în jurul Mauritiusului, Africii de Sud, Gabonului și Angolei arată o conștientizare: fără o schimbare de ton și de instrumente, Franța riscă să rămână prizoniera propriilor eșecuri din Sahel.
Sursa : France24.
Articol adaptat de redacția Ziare pe Scurt.
