Vicepreședintele SUA JD Vance este așteptat marți la Budapesta pentru a-și arăta sprijinul pentru premierul ungar Viktor Orban înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie, considerate cel mai dificil test electoral al liderului aflat la putere de 16 ani.
Casa Albă a anunțat săptămâna trecută că Vance va sosi în Ungaria marți și va avea două zile de întâlniri bilaterale. Potrivit presei britanice, Vance urmează să se adreseze marți după-amiază la un miting electoral alături de Orban, pe un stadion de fotbal din Budapesta.
Orban, în vârstă de 62 de ani, se confruntă duminică cu Peter Magyar, 45 de ani, fost oficial de rang înalt în partidul de guvernământ Fidesz, care s-a despărțit de acesta în urmă cu doi ani și a fondat partidul de centru-dreapta Tisza. Majoritatea sondajelor indică Tisza în fața Fidesz cu 10% până la 20%, în timp ce agenția Nezopont, descrisă ca puternic pro-guvernamentală, plasează Fidesz ușor în avantaj.
În februarie, președintele SUA Donald Trump l-a susținut public pe Orban înaintea alegerilor, iar luna trecută a transmis într-un mesaj video către conferința CPAC de la Budapesta că Orban are „sprijinul său complet și total”. Tot în februarie, secretarul de stat american Marco Rubio a vizitat Ungaria pentru a arăta sprijin.
Kim Lane Scheppele, profesor de sociologie la Princeton University și critic al guvernului Orban, a spus că vizita lui Vance urmărește să sublinieze relația apropiată dintre Trump și Orban, dar a apreciat că este sceptică în privința unui impact semnificativ asupra rezultatului. Ea a indicat că unele sondaje arată opoziția cu un avans de 8% până la 12%, iar în unele cazuri de până la 20%.
Campania lui Magyar s-a concentrat pe corupție, degradarea serviciilor sociale, condițiile economice și relația conflictuală a lui Orban cu Uniunea Europeană, care a suspendat miliarde de euro pentru Ungaria în 2022, invocând recul democratic și scăderea independenței justiției. Magyar a promis o relație mai cordială cu UE și reforme care ar putea duce la restabilirea fondurilor suspendate.
Orban a făcut din ostilitatea față de Ucraina și președintele Volodimir Zelenski un element central al campaniei sale, pe fondul tensiunilor legate de energia importată din Rusia. Ungaria depinde puternic de petrolul rusesc prin conducta Druzhba și de gazul rusesc prin TurkStream. Presa britanică a relatat că Ungaria nu a mai fost aprovizionată cu petrol prin conducta care traversează Ucraina de la sfârșitul lunii ianuarie. Orban a acuzat Ucraina că nu a restabilit funcționarea conductei după un atac rusesc asupra infrastructurii petroliere din vestul Ucrainei, pe 27 ianuarie.
Pentru a preveni penurii, Ungaria a fost nevoită să elibereze rezerve de combustibil și să importe petrol non-rusesc printr-o conductă alternativă din Croația, potrivit aceleiași relatări. Duminică, guvernul Serbiei a anunțat că au fost găsiți și neutralizați explozibili în vecinătatea conductei de gaz TurkStream, aproape de granița cu Ungaria; Orban și presa pro-guvernamentală au numit incidentul un atac terorist asupra aprovizionării energetice a Ungariei. Surse foste din serviciile de informații și liderul opoziției, Peter Magyar, l-au acuzat însă pe Orban că ar fi înscenat incidentul cu ajutorul președintelui sârb Aleksandar Vucic pentru a-și crește șansele la realegere.
Separat, au fost făcute publice conversații telefonice private între ministrul ungar de externe Peter Szijjarto și oficiali ruși, iar transcrieri citate de presa britanică sugerează că Szijjarto ar fi informat în mod regulat guvernul rus despre discuții confidențiale de la summituri ale UE și ar fi făcut demersuri pentru scoaterea unor oficiali ruși de pe lista de sancțiuni. Szijjarto a apărat convorbirile, descriindu-le drept „diplomație normală”.
Surse: Al Jazeera; BBC
