Guvernul chinez derulează Marele Zid Verde, un proiect masiv de inginerie ecologică menit să blocheze avansul deșerturilor Gobi și Taklamakan din nordul țării. În ultimele cinci decenii, autoritățile au plantat peste 66 de miliarde de copaci în zonele aflate lângă granițele cu Mongolia, Kazahstan și Kârgâzstan. Planul prevede alte 34 de miliarde de arbori în următorii 25 de ani, ceea ce ar majora suprafața împădurită globală cu 10% comparativ cu nivelul de la finele anilor ’70. Inițiativa vizează regiuni aride exacerbate de urbanizare și agricultură extinsă din anii ’50.
Programul de perdele forestiere protectoare din nordul Chinei combate eroziunea solului și acumularea de nisip, fenomene accelerate de dezvoltările urbane rapide și de extinderea câmpurilor cultivate. Aceste procese au agravat ariditatea naturală, provocată de umbra pluviometrică a munților Himalaya, care opresc musonii sud-asiatici. Astfel, Platoul Tibetan și zonele septentrionale devin tot mai lipsite de precipitații, transformându-se în deșerturi.
Deșerturile Gobi și Taklamakan acoperă circa 1,6 milioane de kilometri pătrați, echivalentul teritoriului Alaskăi. În pofida eforturilor din ultimele 50 de ani, ele continuă să se mărească, conform Live Science. Anual, Gobi avansează cu 1.400 de kilometri pătrați de teren vegetat, distrugând ecosisteme agricole și poluant aerul în orașe precum Beijing, notează Royal Geographical Society.
Anul trecut, guvernul chinez a raportat înconjurarea deșertului Taklamakan cu vegetație, stabilizând dunele de nisip. Acest succes a ridicat acoperirea forestieră a Chinei de la 10% în 1949 la 25% astăzi. Plantările vor persista în jurul Taklamakan pentru a extinde și menține zona verde, susțin oficialii.
Până în 2050, dacă proiectul reușește, Marele Zid Verde va măsura 4.500 de kilometri, devenind cea mai vastă pădure artificială umană. Însă eficiența sa în stoparea deșertificării rămâne incertă. Criticii subliniază supraviețuirea scăzută a plantelor, zonele dominate de doar două-trei specii precum plopi și sălcii, vulnerabile la boli. De pildă, în 2000, un miliard de plopi au pierit în provincia Ningxia din pricina unui patogen.
Fără irigații continue, copacii nu rezistă în solurile sărace în apă. Unii specialiști avertizează că plantările reduc umiditatea solului și nivelul freatic, accelerând deșertificarea. Mai mult, diversitatea speciilor este minimă, limitând beneficiile pentru biodiversitate.
Totuși, inițiativa chineză a inspirat Uniunea Africană să lanseze un Zid Verde similar în regiunea Sahel, pe 8.000 de kilometri, implicând minim 20 de țări, pentru a contracara deșertificarea.
Sursa: Digi24.ro