Bursele internaționale abordează ultimele zile de tranzacționare din 2025 cu prudență crescută, din cauza încetinirii ritmului indicilor globali și a ecartului tot mai accentuat dintre performanțele piețelor non-americane și Wall Street. Conform unei analize realizate de Kathleen Brooks, director de research la XTB, acțiunile americane au înregistrat în 2025 cea mai slabă evoluție relativă comparativ cu restul lumii de la 2009 încoace. Indicele MSCI World fără SUA a depășit S&P 500 cu cea mai mare marjă din ultimii 16 ani, marcând un decalaj semnificativ.
„Este penultima zi de tranzacționare din 2025, iar tema dominantă este pierderea de momentum a indicilor bursieri globali spre sfârșitul anului”, declară Kathleen Brooks. Aceasta atribuie fenomenul mai multor cauze, inclusiv câștigurile solide deja realizate în 2025 și amânarea deciziilor importante de către investitori până după sărbătorile de Crăciun. Diferența de performanță rămâne însă factorul esențial, evidențiind subperformanța relativă a pieței americane.
Statistica relevă că S&P 500 a înregistrat o creștere de peste 17% în 2025, pe când MSCI ex-US a progresat cu circa 29%. „Ultima dată când s-a înregistrat un astfel de decalaj, economia globală ieșea din criza financiară”, observă Brooks. Contrar așteptărilor, această滞後are relativă a SUA a coincis cu o expansiune masivă a evaluărilor firmelor americane, în special din tehnologie.
Numeroase companii din SUA au trecut în 2025 de pragul de 1.000 de miliarde de dolari capitalizare. Broadcom, Tesla și Eli Lilly s-au integrat în „clubul trilioanelor”, majoritatea membrilor fiind firme tech americane. „Grupul principal de acțiuni tech peste 1.000 de miliarde de dolari cuprinde Nvidia, Meta, Microsoft și Google, totalizând 21.000 de miliarde de dolari”, detaliază analiza XTB.
Subperformanța relativă nu a împiedicat gigantii tech americani să-și mărească dimensiunea, dar ridică din nou întrebări despre supraevaluări. „Având în vedere evaluările generoase ale firmelor tech din SUA, este de mirare că investitorii aleg alte piețe?”, întreabă retoric Kathleen Brooks. Spre final de an, investitorii se află în fața unei dileme: un boom al inteligenței artificiale în 2026 ar putea readuce SUA în frunte, recuperând decalajul rapid.
La startul ultimei săptămâni complete de tranzacționare, bursele europene au început ușor în creștere, spre deosebire de futurele pe indici americani, care semnalează scăderi. Prețul argintului a recuperat parțial pierderile recente, urcând cu peste 2,5%, datorită temerilor privind oferta limitată. Piețele rămân atente la politica monetară a Rezervei Federale.
Investitorii anticipează minutelor ultimei ședințe FOMC, dar „este puțin probabil să indice un ritm accelerat al tăierilor de dobândă”, estimează Brooks. „Dot plot”-ul Fed prevede o singură reducere în 2026, iar analiza XTB crede că nu va altera așteptările majore, susținând presiunea pe randamentele obligațiunilor. „Randamentele suverane au crescut ușor lunar, iar cele ale titlurilor de stat americane la 10 ani depășesc 4,1% spre final de an”, notează raportul. O întrerupere a relaxării monetare în 2026 ar putea provoca turbulențe pe piețele de risc.
Sectorul apărării va rămâne prioritar în 2026, mai ales în Europa. „Rheinmetall, producătorul german de armament, a fost cea mai bună acțiune din Eurostoxx 50 în 2025”, subliniază Brooks, previzionând dominația sa datorită eșecului negocierilor de pace dintre Ucraina și Rusia. Chiar în caz de pace, cheltuielile de apărare vor crește pentru a asigura descurajarea europeană. Kathleen Brooks ridică trei chestiuni esențiale: stabilizarea prețului argintului, aprecierea yuanului chinezesc și clarificarea direcției bursiere în 2026, cu răspunsuri așteptate abia în primele săptămâni ale anului.
Sursa: Ziarul Financiar.