Locuitorii capitalei Somaliei au început joi, de la ora 6 dimineața, să își aleagă direct consilierii locali, pentru prima dată după mai bine de jumătate de secol, într-un scrutin marcat de un blocaj total al orașului și de boicotul unor figuri politice importante. Votul din Mogadishu reprezintă primele alegeri locale directe de la scrutinul din 1969 și are loc în condițiile în care opoziția contestă legitimitatea procesului, iar autoritățile vorbesc despre un moment istoric pentru țară.
Secțiile de votare din capitală s-au deschis la ora 6:00, ora locală (03:00 GMT), iar oamenii au format cozi încă de la primele ore, pentru a participa la ceea ce președintele Hassan Sheikh Mohamud a numit „un nou capitol în istoria țării”. Aproximativ o jumătate de milion de persoane s-au înregistrat pentru a vota pentru 390 de locuri în consiliile de district, iar în cursă s-au înscris circa 1.605 candidați, distribuiți în 523 de secții de votare în Mogadishu. Pentru a securiza procesul, autoritățile au mobilizat aproape 10.000 de polițiști și au instituit un lockdown la nivelul întregului oraș, restricționând circulația vehiculelor și a pietonilor și oprind zborurile către principalul aeroport al capitalei.
Guvernul de la Mogadishu afirmă că situația de securitate din capitală s-a îmbunătățit în acest an, dar continuă să se confrunte cu gruparea armată al-Shabab, afiliată al-Qaeda. Aceasta a comis un atac major în octombrie, amintit de autorități ca exemplu al riscurilor persistente. În acest context, ministrul Informațiilor, Daud Aweis, a prezentat alegerile drept o „renaștere a practicilor democratice” după decenii în care acestea au lipsit, iar președintele comisiei electorale, Abdikarim Ahmed Hassan, le-a transmis alegătorilor că pot avea încredere „100 la sută” în măsurile de securitate.
Somalia nu a mai organizat alegeri directe din 1969, cu câteva luni înaintea loviturii de stat militare din octombrie, care a scos civilii de la putere pentru următoarele trei decenii. După prăbușirea regimului militar condus de Mohamed Siad Barre, în 1991, țara a trecut prin ani de război civil, iar în 2004 a adoptat un sistem electoral indirect, bazat pe clanuri. În acest mecanism, reprezentanții clanurilor aleg parlamentarii, iar aceștia, la rândul lor, aleg președintele – un proces perceput ca nepopular și intens contestat de candidații la funcțiile de vârf ale statului.
Actualul președinte, Hassan Sheikh Mohamud, a ajuns de două ori la putere prin acest sistem indirect. În 2023, el și-a anunțat însă angajamentul de a trece la vot universal la nivel local, federal și prezidențial. Executivul a obținut aprobarea parlamentului pentru reforme constituționale și a creat o comisie electorală națională care să coordoneze tranziția. Aceste demersuri au mobilizat însă puternic opoziția, inclusiv doi foști șefi de stat. Un acord încheiat în octombrie 2024 între liderii federali și cei ai regiunilor a eșuat în urma unor dispute acerbe, complicând organizarea viitoarelor alegeri prezidențiale.
Mai multe voci influente din opoziție critică deschis votul din Mogadishu și direcția în care se îndreaptă guvernul, acuzând excluderea lor din procesul electoral. Fostul președinte Sheikh Sharif Sheikh Ahmed a catalogat procedurile drept „nefericite” și a atacat ceea ce el numește un „proces de înregistrare a alegătorilor exclusivist”, pe care îl consideră lipsit de legitimitate. Un alt fost președinte, Mohamed Abdullahi Mohamed, cunoscut sub numele de Farmaajo, susține că mecanismul „deschide ușa unor pericole care amenință securitatea țării”.
Două state membre federale importante au respins în totalitate cadrul actual: Puntland, în nord, și Jubbaland, la granița cu Kenya. Liderii acestor entități, alături de alți opozanți majori, s-au întâlnit la începutul lunii în orașul port Kismayo, unde au emis un comunicat în care au amenințat că vor organiza propriile lor alegeri naționale separate. Ei au transmis că sunt dispuși să negocieze un „proces electoral transparent, bazat pe consens”, dar au respins ferm scrutinul de joi, pe care îl consideră prematur și ilegitim.
Analistul Mahad Wasuge, director executiv al think tank-ului Somali Public Agenda, cu sediul la Mogadishu, a declarat pentru Al Jazeera că guvernul a investit un capital politic semnificativ în organizarea unui vot direct, iar alegerea unui scrutin local a reprezentat pentru putere un „câștig ușor sau o ieșire ușoară”, deoarece miza este relativ redusă. El a explicat că autoritățile controlează în mare măsură scena politică din Mogadishu și nu se confruntă cu un risc real în capitală.
În același timp, Wasuge a atras atenția că „votul nu este susținut de partenerii internaționali ai Somaliei, iar principalele figuri ale opoziției l-au boicotat, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă”. Expertul a caracterizat scrutinul drept „mai degrabă un vot simbolic” decât unul care să schimbe raporturile de forțe. Alegerile locale din capitală au loc în timp ce Somalia se confruntă cu provocări de securitate tot mai mari în regiunile din apropierea Mogadishu.
Gruparea al-Shabab, care urmărește răsturnarea guvernului, a lansat în februarie 2025 o ofensivă majoră, prin care a anulat o parte din câștigurile teritoriale obținute anterior de forțele guvernamentale. Experți ai ONU au informat recent Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite că abilitatea al-Shabab de a comite atacuri de amploare „rămâne nediminuată”. În acest context, Consiliul de Securitate a reînnoit în această săptămână mandatul misiunii de menținere a păcii a Uniunii Africane sprijinite de ONU, însă această forță se confruntă cu deficite majore de finanțare, care îi pot pune în pericol eficiența și chiar continuitatea.
Ambasadorul Statelor Unite la ONU, Jeff Bartos, reprezentant al celui mai important partener de securitate al Somaliei, și-a exprimat o profundă îngrijorare față de deteriorarea situației de securitate și a avertizat că Washingtonul nu mai este dispus să continue finanțarea misiunii. Administrația Trump a decis, de asemenea, să își recheme ambasadorul de la Mogadishu, în cadrul unei retrageri mai ample a diplomaților americani din Africa, mișcare văzută pe scară largă ca un semnal al diminuării interesului Statelor Unite pentru Somalia.
Sursa: Al Jazeera
Scris de Ziare pe Scurt
