Președintele american Donald Trump a avertizat că „una sau două probleme foarte spinoase, foarte dificile” încă blochează un acord de pace în războiul de aproape patru ani dintre Rusia și Ucraina. Washingtonul, Moscova și Kievul admit că discuțiile se apropie de o concluzie, iar Kremlinul susține că negocierile sunt „în stadiu final”, însă orice punct sensibil poate deraia înțelegerea. Următorul pas anunțat de Volodimir Zelenski este o întâlnire cu lideri europeni în Franța, pe 6 ianuarie.
Foto: Daniel Torok / The White House (via Wikimedia Commons)
Două dintre cele mai dificile teme din planul american în 20 de puncte vizează teritoriul și soarta centralei nucleare Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată sub control rus. În paralel, lipsa de încredere rămâne o barieră majoră: Zelenski a spus că negocierile sunt avansate, dar că Rusia nu merită încredere. „Nu am încredere în ruși și… nu am încredere în Putin, care nu vrea succesul Ucrainei”, a declarat liderul ucrainean. Contextul este complicat și de acuzațiile Moscovei privind un presupus atac cu drone asupra unei reședințe a lui Putin în regiunea Novgorod, fără a prezenta dovezi; Kievul neagă că incidentul ar fi avut loc și suspectează un pretext pentru noi lovituri ruse asupra unor clădiri guvernamentale din Kiev.
Centrala Zaporojie: controlul și „energia” ca monedă de schimb
Rusia ocupă centrala de la Enerhodar din martie 2022. Cele șase reactoare ale Zaporojiei nu mai produc electricitate, fiind în „oprire rece” de peste trei ani, iar alimentarea externă furnizată de Ucraina este esențială pentru a preveni un accident. Repornirea ar necesita investiții majore, inclusiv reconstruirea barajului hidroenergetic Kakhovka – distrus – care furniza apă de răcire.
Kievul consideră că zona ar trebui demilitarizată și transformată într-o zonă economică liberă. Potrivit lui Zelenski, o propunere americană ar fi ca SUA să gestioneze centrala ca o întreprindere comună SUA–Rusia–Ucraina, însă Kievul o consideră nerealistă. În schimb, Zelenski a avansat ideea unui parteneriat 50-50 SUA–Ucraina, în care SUA ar decide destinația pentru jumătate din energia produsă – prin implicație, către Rusia. Șeful Rosatom, Alexei Likacev, insistă că doar Rusia poate opera și garanta siguranța centralei, dar admite că Ucraina ar putea beneficia de electricitate în cadrul unei cooperări internaționale.
Donbas: cerința maximă a lui Putin și propunerea de compromis a lui Zelenski
Vladimir Putin nu a renunțat la cererea de control total asupra Donbasului. Forțele ruse ocupă cea mai mare parte a regiunii Luhansk, dar doar puțin peste 75% din Donetsk. Orașele fortificate Sloviansk și Kramatorsk au rămas sub control ucrainean și sunt atacate frecvent.
Zelenski respinge o retragere: „Nu putem pur și simplu să ne retragem, contrazice legea noastră. Nu e doar legea. Acolo trăiesc oameni, 300.000 de oameni… Nu-i putem pierde.” El a propus ca ambele armate să se retragă la aceeași distanță pentru a crea o zonă demilitarizată sau o zonă economică liberă, supravegheată de Ucraina, iar linia actuală de contact să fie păzită de forțe internaționale. Putin a avertizat că, dacă Kievul nu acceptă o soluție pașnică, Rusia va „rezolva problemele” prin mijloace militare.
Analiști ai Institutului pentru Studiul Războiului estimează că, dacă își menține ritmul actual (ceea ce nu e garantat), Rusia ar avea nevoie până în august 2027 pentru a cuceri restul Donetsk. Un eventual compromis ar presupune și retragerea trupelor ruse din alte zone unde au o prezență limitată, inclusiv din regiunile Harkiv și Sumî, precum și din zone din Dnipropetrovsk și Mîkolaiiv.
Emisarul Kremlinului, Yuri Ușakov, a sugerat recent că „este pe deplin posibil să nu mai fie trupe [în Donbas], nici ruse, nici ucrainene”, dar a subliniat că teritoriul ar aparține Federației Ruse.
Alte puncte sensibile: garanții, bani, referendum
Kievul cere garanții de securitate de tip NATO pentru un eventual nou atac rusesc și insistă să mențină o armată de 800.000 de oameni. Rusia respinge însă ideea trupelor europene pe teren în Ucraina. Pierderile financiare ale Ucrainei sunt estimate la 800 de miliarde de dolari, iar pe masă există idei privind un fond comun SUA–Europa și utilizarea activelor rusești de aproximativ 210 miliarde de euro aflate în Europa – o variantă pe care Moscova o respinge.
Rusia respinge aderarea Ucrainei la NATO, prevăzută în Constituția ucraineană. Aderarea la UE este menționată ca un potențial punct sensibil, inclusiv în contextul altor state aflate înaintea Ucrainei în procesul de extindere.
Sondajele invocate de Zelenski arată că 87% dintre ucraineni vor pacea, dar 85% resping cedarea Donbasului. De aceea, el susține că un acord nu poate fi valid fără un vot popular și o încetare a focului de 60 de zile pentru pregătire: „Referendumul este calea de a accepta sau respinge.” Kremlinul spune că o pauză temporară ar prelungi conflictul și ar duce la reluarea ostilităților, iar Trump a declarat că înțelege poziția lui Putin.
Zelenski urmează să se întâlnească cu lideri europeni în Franța pe 6 ianuarie.
Sursa: BBC
Scris de Ziare pe Scurt
