Un proiect de lege depus în Senat pe 27 decembrie 2025 propune introducerea unui nou tip de concediu plătit în România, dedicat refacerii profesionale, pentru combaterea epuizării profesionale (burnout). Inițiativa, susținută de peste 10.000 de persoane, impune angajatorilor obligația de a informa anual salariații despre riscurile burnout-ului și metodele de prevenire. De asemenea, firmele cu peste 50 de angajați vor trebui să elaboreze planuri anuale de prevenire, să evalueze riscurile psihosociale și să instituie mecanisme confidențiale de semnalare, fără represalii. Proiectul vizează îmbunătățirea sănătății și bunăstării lucrătorilor prin condiții de muncă echilibrate.
Irineu Durău, ministrul Economiei și inițiatorul proiectului, a declarat că scopul unic al legii este prevenirea epuizării profesionale prin identificarea și reducerea riscurilor, în acord între angajatori și angajați. „Angajatorii sunt conștienți de acest risc și nu-și doresc angajați în burnout. Un angajat epuizat se recuperează greu, cu risc de repetiție, afectându-i cariera și productivitatea iremediabil. Dacă devine lege, oferă instrumente legale pentru prevenire”, a subliniat oficialul. Peste 10.000 de oameni au sprijinit inițiativa.
Burnout-ul este definit ca o stare legată de activitatea profesională, cauzată de factori de stres cronici în organizarea muncii. Se manifestă prin epuizare persistentă, distanțare mentală față de job (negativism sau cinism) și reducerea eficienței profesionale. La nivel european, Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) indică că aproximativ un sfert dintre lucrători suferă de stres profesional, impactând productivitatea și sănătatea.
În România, studiile recente arată o creștere alarmantă a stresului profesional, mai ales în sectoare cu volum mare de sarcini, presiune temporală, responsabilități înalte sau interacțiune continuă cu publicul. Fără un cadru legal explicit, prevenirea depinde de inițiative voluntare ale angajatorilor, iar salariații lipsesc de instrumente juridice pentru semnalarea suprasolicitării sau obținerea sprijinului adecvat, conform expunerii de motive a proiectului.
Toți angajatorii vor informa anual salariații despre riscurile epuizării și prevenție, incluzând riscurile psihosociale în evaluarea internă a riscurilor, folosind tool-uri recomandate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Pentru companiile cu peste 50 de salariați, obligațiile suplimentează cu plan anual de prevenire, evaluare specifică a riscurilor psihosociale, mecanism confidențial de raportare burnout fără represalii și suport parțial sau total pentru pachete de sprijin psiho-emoțional.
Proiectul permite opțional acordarea de zile de concediu plătit pentru refacere profesională, la cererea salariaților, fără adeverințe medicale. Angajatorii pot organiza sau finanța activități de sprijin psiho-emoțional, inclusiv consiliere psihologică de la specialiști în psihologia muncii și organizațională. Participarea salariaților este voluntară, cu respectarea confidențialității. Salariații pot semnala riscuri de epuizare, cere discuții formale pentru reorganizarea sarcinilor sau volumului de muncă, fără sancțiuni disciplinare sau dezavantajări pentru refuzul activităților de sprijin.
Inițiatorii subliniază că absența reglementărilor actuale face prevenirea burnout-ului dependentă de voluntarism, proiectul oferind primul cadru legal coerent pentru protejarea sănătății psiho-emoționale. Senătoarea USR Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru muncă și solidaritate socială din Senat, afirmă: „Epuizarea profesională nu e lipsă de ambiție sau chef de muncă, ci rezultat al expunerii prelungite la stres ocupațional. La UE, factorii psihosociali sunt recunoscuți ca determinanți; statele membre, inclusiv România, sunt încurajate să-i includă în politici. Echilibrul viață privată-profesională trebuie să devină drept legal, nu privilegiu negociat.”
Sursa: Stirile ProTV.