Controlul centralei nucleare Zaporojie din estul Ucrainei rămâne un punct sensibil major în negocierile de pace, de la preluarea sa de către Rusia în martie 2022. Situată aproape de linia frontului, instalația, cea mai mare din Europa, a generat temeri internaționale privind siguranța sa. Problema a fost inclusă în unul dintre cele 20 de puncte ale planului-cadru de pace prezentat duminică de președintele ucrainean Volodimir Zelenski în Florida, în discuțiile cu omologul american Donald Trump, relatează jurnaliștii France24.
Rusia a ocupat centrala în martie 2022, aflată în apropierea frontului, și a anunțat intenții de conectare la rețeaua sa electrică. Deși majoritatea țărilor consideră că aparține Ucrainei, Moscova o revendică ca proprietate proprie, administrând-o prin corporația nucleară de stat Rosatom. Zelenski a dezvăluit în decembrie că SUA au propus o exploatare trilaterală comună, cu un director american, în timp ce planul Ucrainei prevede utilizarea sa de către Kiev și Washington, cu SUA decizând asupra a 50% din energia produsă.
Ziarul Kommersant indică că Rusia a evaluat o utilizare comună ruso-americană. După întâlnirea cu Zelenski, Trump a salutat progresele privind soarta centralei, care poate „porni aproape imediat”, subliniind că este un pas important faptul că Rusia nu a bombardat-o. Centrala este localizată în Enerhodar, pe malurile râului Dnipro și ale lacului de acumulare Kakhovka, la 550 de kilometri sud-est de Kiev, având șase reactoare sovietice cu capacitate totală de 5,7 gigawați, conform Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).
În prezent, Zaporojie nu generează energie electrică, ci depinde de surse externe pentru răcirea materialului nuclear și evitarea topirii. Echipamentele sunt alimentate din Ucraina, dar în ultimii patru ani furnizările au fost întrerupte de cel puțin 11 ori din cauza avariilor la liniile electrice, obligând apelul la generatoare diesel de urgență. Atât Rusia, cât și Ucraina se acuză reciproc de atacuri asupra centralei și întreruperi ale alimentării electrice.
Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, avertizează că războiul din jurul facilității pune constant în pericol siguranța nucleară. Directorul rus al centralei estimează reluarea producției până la jumătatea anului 2027, dacă ostilitățile se încheie rapid. Rusia se pregătește să o repornească, condiționat de situația zonală, iar șeful Rosatom, Alexei Likhachev, nu exclude furnizarea energiei către anumite regiuni ucrainene.
Oleksandr Kharchenko, de la Centrul de Cercetare Energetică din Kiev, susține că Moscova urmărește să acopere un deficit energetic major în sudul Rusiei. În decembrie, autoritatea rusă pentru supraveghere nucleară a emis licență pentru reactorul nr. 1, măsură calificată ilegală și iresponsabilă de Ministerul Energiei ucrainean, cu risc de accident nuclear. Rusia a atacat constant infrastructura energetică a Ucrainei, lăsând regiuni fără curent.
Ucraina înregistrează un deficit de capacitate de producție de circa 4 gigawați, echivalentul a patru reactoare de la Zaporojie. Kharchenko apreciază că reconstrucția capacității alternative ar dura 5-7 ani, iar recâștigarea controlului ar necesita 2-3 ani pentru evaluarea stării plus alți 3 ani pentru restaurare. Operatorul Energoatom și Kharchenko confirmă necunoașterea stării reale a centralei.
Pe termen lung persistă problema răcirii: barajul Kakhovka distrus în 2023 a eliminat sursa principală de apă, afectând și bazinele de combustibil uzat, cu risc de evaporare, creștere termică și incendiu, similar Fukushima 2011. Energoatom notează scăderea nivelului bazinului cu peste 15%, adică 3 metri, post-distrugere, în continuare. Oficiali ucraineni spun că rezervele permit operarea a 1-2 reactoare.
Sursa: Digi24.