Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat sâmbătă, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni, că va organiza în ianuarie un referendum intern în rândul magistraților, prin care aceștia vor fi chemați să răspundă la întrebarea dacă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar. Decizia vine după ce, în ultimele săptămâni, șeful statului a primit aproximativ 2.000 de pagini de mesaje și sesizări de la judecători și procurori, în contextul scandalului din justiție declanșat de documentarul Recorder.
Nicușor Dan a explicat că, deși peste 1.000 de magistrați au semnat o scrisoare deschisă, doar în jur de 20 de persoane au anunțat nominal că vor veni la consultările programate la Cotroceni, iar alți circa 20 s-au exprimat în numele unor asociații profesionale. El a vorbit despre „fel de fel de lucruri” petrecute în ultimele zile: în anumite instanțe, pentru luni, 22 decembrie, au fost programate ședințe neobișnuite, exact în intervalul în care ar fi trebuit să aibă loc discuțiile cu președintele. În plus, au existat, spune el, mesaje de influențare și intimidare, iar mulți magistrați au transmis că se tem de eventuale repercusiuni dacă apar public la Cotroceni.
Pentru a ilustra nivelul de presiune resimțit în sistem, președintele a relatat că unii judecători și procurori au cerut întâlniri private, nu publice, iar alții au propus scenarii extreme: să fie preluați din benzinării, să fie aduși pe rând, să stea în săli diferite, astfel încât să nu fie văzuți când intră în Palat. „Nu vorbim de rețele de trafic de persoane, ci de a treia putere în stat”, a subliniat Nicușor Dan, criticând faptul că magistrații se simt nevoiți să acționeze ca și cum ar fi urmăriți.
În aceste condiții, șeful statului a decis ca întâlnirea de luni, de la ora 10:00, să fie una publică, destinată celor care sunt dispuși să își asume deschis mesajele. Toate discuțiile cerute în regim de confidențialitate vor fi reprogramate pentru o dată ulterioară, cu promisiunea că persoanele vizate de eventuale acuzații vor avea ocazia să își prezinte apărarea în alte întâlniri. Președintele a adus fizic la Cotroceni toate mesajele primite – aproximativ 2.000 de pagini – menționând că a reușit să citească aproximativ două treimi, în timp ce consilierii săi au parcurs întregul material și au realizat o sinteză.
Din aceste documente reies atât propuneri concrete de reformă, cât și sesizări grave. Un procuror a relatat, de exemplu, că pentru infracțiuni cu pedepse reduse, în care inculpatul își recunoaște fapta, este de acord cu descrierea ei și își exprimă regretul, procedura judiciară durează în practică cel puțin șase luni, deși ar trebui să se poată finaliza în trei zile. Alte mesaje descriu o concentrare excesivă a puterii în mâinile președinților de instanțe, care numesc vicepreședinții și ceilalți membri ai conducerii, influențând astfel decisiv cariera colegilor.
Nicușor Dan a afirmat că, potrivit sesizărilor, această putere se traduce în control asupra promovărilor la instanțele superioare: magistrații care au avut opinii critice față de CSM sau față de conducerile instanțelor ar fi fost blocați în avansare. Situații similare ar exista și în cazul delegărilor și detașărilor, unde sunt semnalate decizii arbitrare, inclusiv „delegări încrucișate” între tribunale. De asemenea, Inspecția Judiciară este acuzată că ar avea o atitudine discreționară, reacționând diferit în funcție de persoanele implicate.
Concluzia trasă de președinte din aceste sesizări este că, în interiorul sistemului, ar exista o categorie de magistrați – membri ai CSM și lideri ai instanțelor – care nu acționează în interes public, ci în interesul unui grup pe care îl formează. Activitatea profesională a multor judecători și procurori ar depinde astfel de deciziile discreționare ale acestui nucleu de putere. În plus, Nicușor Dan a citat plângeri potrivit cărora promovările la Înalta Curte de Casație și Justiție s-au făcut pe criterii de obediență față de acest grup, nu pe criterii de profesionalism, fenomen facilitat de legea din 2022, care a eliminat proba scrisă inclusiv pentru această instanță.
În ceea ce privește soluțiile, șeful statului a anunțat că va deschide o discuție amplă pe toate aspectele de procedură semnalate: modul de alegere a membrilor CSM și a conducerilor instanțelor, regulile de delegare și detașare, atribuțiile Inspecției Judiciare. El a susținut că acești oameni trebuie aleși prin votul colegilor lor, nu impuși, iar textele legale privind mobilitatea magistraților trebuie rescrise astfel încât posibilitatea de mutare discreționară să fie „mult redusă”. Totodată, a avertizat că verificarea sesizărilor va dura, fiind nevoie de probe și de proceduri corecte.
Dincolo de reformele tehnice, Nicușor Dan a insistat că miza principală este recâștigarea încrederii în integritatea sistemului judiciar. El a apreciat că situația actuală este „gravă” tocmai pentru că planează o suspiciune generalizată asupra corectitudinii deciziilor luate în interiorul sistemului. De aceea, a considerat necesar referendum-ul intern în rândul magistraților, imediat după sărbători. Dacă aceștia vor răspunde că „da, CSM acționează în interes public”, procesul legislativ de reformă va continua în cadrul actualei structuri. Dacă, dimpotrivă, răspunsul va fi că „CSM nu reprezintă interesul public”, președintele a declarat că actualul Consiliu „va pleca de urgență”, lăsând deschis scenariul unei restructurări radicale a instituției.
Sursa: Biziday.