Președintele Emmanuel Macron a anunțat luni, de la baza militară din Paphos (Cipru), că Franța va trimite două fregate în Marea Roșie în cadrul misiunii navale europene „Aspides” și că Parisul pregătește o misiune „pur defensivă” de escortă pentru securizarea navigației în Strâmtoarea Hormuz, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu.
Foto credit: © European Union, 2026, CC BY 4.0 https://creativecommons.org/licenses/by/4.0, via Wikimedia Commons
Declarațiile au venit după întâlniri cu președintele cipriot Nikos Christodoulides și premierul grec Kyriakos Mitsotakis. Macron a precizat că obiectivul misiunii de la Hormuz este ca, „odată ce cea mai fierbinte fază a conflictului se încheie”, să fie escortate treptat nave comerciale și petroliere și să fie „redeschisă gradual” strâmtoarea, pe care a descris-o drept esențială pentru comerțul internațional și transportul de hidrocarburi.
Consolidarea prezenței navale în estul Mediteranei
Macron a legat anunțurile de securitatea Ciprului, după atacuri recente cu drone și rachete. „Când Cipru este atacat, Europa este atacată”, a declarat el. Franța a desfășurat deja în zonă fregata „Languedoc” și o unitate „Mistral”, alături de portavionul „Charles de Gaulle” și grupul său de luptă.
Tabloul mobilizării navale descris de Macron este, în cuvintele sale, „fără precedent”: opt fregate franceze, două portelicoptere amfibii și portavionul, la care se adaugă cinci fregate din Grecia, Italia, Țările de Jos și Spania, plus un distrugător britanic.
Reacții și riscuri de escaladare
Iranul a respins inițiativa, afirmând că este „nerezonabil ca orice aranjament de securitate să fie atins în mijlocul unui război”. Teheranul avertizase anterior că ar putea ataca „ținte” europene dacă acestea sprijină ofensiva SUA-Israel.
Luni, Iranul a lansat și o a doua rachetă spre Turcia, interceptată de apărările aeriene NATO — incident care ridică întrebări despre siguranța activelor alianței din regiune. Fostul oficial NATO Jamie Shea a apreciat că, în cazul unor lovituri iraniene asupra Europei, baze precum Souda Bay din Creta ar putea fi vizate, avertizând totodată că statele UE trebuie să evite pași percepuți drept „agresivi” — cum ar fi escortarea petrolierelor prin Hormuz sau doborârea dronelor iraniene deasupra Emiratelor Arabe Unite.
UE: evacuări, apeluri și cheltuieli de apărare
Pe plan european, criza a accelerat și operațiunile de evacuare. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a anunțat că „primul dintre două zboruri finanțate integral de UE a evacuat luni dimineață cetățeni din regiune”. Totodată, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a cerut Israelului „să înceteze operațiunile terestre care încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a Libanului”.
Într-o videoconferință cu lideri din 13 state din Orientul Mijlociu, António Costa și Ursula von der Leyen au abordat „protecția civililor” și respectarea suveranității Libanului — în contextul în care ONU a raportat aproape 400 de morți, dintre care 83 de copii. Von der Leyen a vorbit și despre necesitatea creșterii cheltuielilor de apărare și a unei politici externe mai „realiste și orientate spre interese”, adăugând despre regimul iranian: „Au măcelărit 17.000 dintre propriii tineri.”
Surse: Reuters, EUobserver, Israel Hayom
