Premierul Canadei, Mark Carney, s-a întâlnit duminică, la Oslo, cu liderii celor cinci țări nordice pentru un mini-summit dedicat consolidării capacităților de apărare în Arctica, pe fondul tensiunilor geopolitice crescute, inclusiv riscurilor legate de Rusia și al reacțiilor după amenințările administrației Trump privind preluarea Groenlandei.
Reuniunea a fost ultima oprire în Norvegia pentru Carney, care a ajuns vineri în țară pentru a asista la un exercițiu militar major NATO desfășurat în nordul Norvegiei, la care au participat peste 30.000 de militari, marinari și membri ai echipajelor aeriene, potrivit CBC News.
Întrebat de presa daneză dacă Ottawa ar trimite trupe pentru a apăra Groenlanda în cazul unor amenințări de anexare din partea SUA, Carney a declarat: „Susținem pe deplin principiile suveranității, integrității teritoriale. Depinde de poporul Groenlandei și de Danemarca să-și decidă viitorul. Vom sprijini asta cu măsuri, după cum va fi necesar”.
Danemarca a anunțat că și-a întărit prezența militară pe insulă, care este un teritoriu cvasi-independent în cadrul Regatului Danemarcei. Conform CBC News, Franța, Germania și Suedia au trimis trupe pentru a consolida apărarea Groenlandei printr-un exercițiu militar. Canada a luat în calcul trimiterea unui contingent, dar nu a anunțat încă o decizie.
Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a spus că sprijinul aliaților a fost important în contextul presiunilor venite dinspre Washington. „Groenlanda și Danemarca, am avut o presiune total inacceptabilă din partea SUA și a președintelui SUA”, a afirmat Frederiksen, menționându-l explicit pe Mark Carney și mulțumind pentru solidaritate.
Inițiativă NATO și mesaj comun privind dreptul internațional
În paralel, NATO a lansat inițiativa „Arctic Sentry”, menită să îmbunătățească coordonarea activității militare în regiune. Premierul Islandei, Kristrún Mjöll Frostadóttir, a declarat că situația legată de Groenlanda a contribuit la creșterea atenției NATO pentru Arctica. „Am fost îngrijorați de Groenlanda. Suntem îngrijorați în general de situația din Europa când vine vorba de Ucraina, dar nu ne este frică”, a spus ea.
La conferința de presă de închidere, premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a declarat că statele participante susțin drepturile omului și respectarea dreptului internațional. „Credem că aceste șase țări nu sunt țări slabe, sunt țări puternice în ceea ce privește valorile și determinarea lor”, a spus Støre.
Liderii au emis un comunicat comun în care au menționat, între altele, aprofundarea cooperării în industria de apărare, potrivit CBC News. În acest context, publicația notează că Norvegia este una dintre cele două țări implicate în oferta companiei germane TKMS pentru vânzarea de submarine către Canada.
Carney a precizat că ofertele au fost depuse recent și sunt în evaluare, iar discuțiile politice pe acest subiect nu ar fi potrivite cât timp dosarele se află la nivelul oficialilor.
Energie și evaluări privind riscurile din partea Rusiei
Potrivit CBC News, discuțiile au inclus și impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la energie. Støre a afirmat că sprijinirea condițiilor pentru dezescaladare rămâne o prioritate comună: „Nu facem parte din acest război. Nu l-am inițiat, dar suntem cu toții afectați”.
Întâlnirea a avut loc după publicarea, luna trecută, a unui raport al think-tank-ului american Atlantic Council, care avertizează că economia Rusiei este mai rezilientă decât se estima și a trecut în mare parte pe picior de război. Raportul descrie cinci scenarii privind posibile acțiuni ale președintelui rus Vladimir Putin împotriva țărilor nordice și baltice, în cazul unui succes al Moscovei în războiul din Ucraina, potrivit CBC News.
Conform aceleiași surse, trei scenarii vizează operațiuni considerate „cu risc redus”, prin care forțe ruse ar putea încerca să preia insule-cheie din apropierea Norvegiei, Finlandei și Suediei, pentru a testa reacția NATO. Un astfel de atac ar activa clauza de apărare colectivă a Alianței, de tip „toți pentru unul, unul pentru toți”, prevăzută de Tratatul de la Washington.
Mathieu Boulègue, senior fellow la Center for European Policy Analysis, a declarat pentru CBC News că liderii trebuie să aibă o discuție constructivă despre securitatea în Arctica, invocând riscuri „de la operațiuni sub prag până la acțiuni cinetice” și „amenințări nucleare” din partea Kremlinului.
Surse: CBC News