Forțele de securitate venezuelene au bombardat cu drone, pe 30 octombrie, o tabără a Armatei de Eliberare Națională (ELN) în statul Apure, lângă granița cu Columbia, într-o operațiune în care au murit cel puțin 19 persoane, potrivit informațiilor apărute după atac.
Printre victime s-au numărat venezueleni, columbieni și mexicani. Imagini foto și video distribuite pe rețele sociale au sugerat că tabăra găzduia și un laborator de procesare a drogurilor.
Până la începutul lunii noiembrie, guvernul venezuelean nu a emis un comunicat oficial despre lovitură. Ministrul de Interne, Justiție și Pace, Diosdado Cabello, a declarat pe 2 noiembrie că „autoritățile luau măsuri de precauție ca răspuns la episoade recente de violență din Columbia”.
Statele Unite nu au comentat public atacul, deși secretarul de stat Marco Rubio spusese anterior că Washingtonul a discutat cu administrația Rodríguez posibile operațiuni împotriva ELN în Venezuela. În timpul unei vizite în Columbia din septembrie, Rubio a vorbit despre aceste discuții și a descris problema grupărilor care operează peste graniță drept „nesustenabilă”.
Potrivit presei americane, operațiunea din Apure ar fi fost realizată cu asistență din partea SUA, într-un context de presiune crescândă din partea Washingtonului asupra guvernului condus de Delcy Rodríguez, președinte interimar după capturarea fostului președinte Nicolás Maduro de către forțe americane, menționată ca având loc în ianuarie.
ELN, desemnată de SUA drept „Foreign Terrorist Organization” din 1997, este descrisă drept cel mai mare grup rebel din Columbia și a câștigat control asupra unei mari părți a frontierei poroase de 2.219 kilometri dintre cele două țări. Gruparea s-a extins și în interiorul Venezuelei, până la granița estică cu Guyana, pe fondul unor relații istorice strânse dintre Caracas și gherilele columbiene, datate din anii 2000, când, sub președinția lui Hugo Chávez, Venezuela a „deschis ușile” pentru FARC.
După acordul de pace din 2016, care a pus capăt rolului FARC ca „cea mai mare armată de gherilă” a Columbiei, ELN a umplut rapid vidul criminal și și-a consolidat operațiunile în Apure, un hub legat de departamentul columbian Arauca, bastion istoric al grupării. În timp, alianțe cu oficiali și militari venezueleni ar fi facilitat extinderea ELN, inclusiv recrutarea a „mii” de venezueleni și controlul unor rute de trafic de cocaină și zone de minerit ilegal, potrivit informațiilor prezentate.
Atacul din Apure a venit pe fondul deteriorării situației de securitate în zona de frontieră, după atacuri la sfârșitul lunii octombrie în departamentul columbian Norte de Santander, care au dus la o militarizare parțială a graniței. În Columbia, președintele Abelardo de la Espriella a adoptat o linie dură împotriva grupurilor insurgente și a lansat una dintre primele sale operațiuni printr-un atac aerian împotriva ELN în regiunea Catatumbo, unde gruparea se luptă din 2025 cu Frontul 33 al dizidenților FARC pentru controlul unei zone de cultivare a coca.
Cooperarea SUA–Venezuela în domeniul securității a fost descrisă ca limitată pe parcursul anului, iar principala operațiune comună menționată a fost atacul din iunie în care a fost ucis Héctor Rusthenford Guerrero Flores, cunoscut ca „Niño Guerrero”, liderul Tren de Aragua, operațiune salutată de Washington ca o victorie.
Sursa: InSight Crime
