Parlamentul Israelului, Knessetul, a aprobat luni seară, 30 martie 2026, o lege care face din pedeapsa cu moartea sancțiunea implicită pentru palestinienii din Cisiordania ocupată condamnați de tribunale militare pentru atacuri intenționate soldate cu morți. Măsura a fost criticată de state europene și de organizații pentru drepturile omului, care o consideră discriminatorie și contrară dreptului internațional.
Photo by Rafael Nir on Unsplash
Noua lege prevede ca pedeapsa capitală să devină opțiunea standard pentru palestinienii judecați de instanțe militare în Cisiordania pentru atacuri mortale încadrate drept acte de terorism. În forma actualizată a textului, execuțiile ar urma să fie realizate prin spânzurare de către serviciul penitenciar israelian, în termen de cel mult 90 de zile de la pronunțarea sentinței.
Premierul Benjamin Netanyahu a venit personal în Knesset pentru a vota în favoarea proiectului. Inițiativa a fost susținută de partidul de extremă dreapta Otzma Yehudit, condus de ministrul securității naționale Itamar Ben-Gvir, care a prezentat adoptarea legii drept una dintre condițiile acordului de coaliție cu Netanyahu.
Înaintea votului, Ben-Gvir a declarat în plen: „De astăzi, fiecare terorist va ști — și întreaga lume va ști — că cine ia o viață va plăti cu propria viață.” După adoptare, în sală au izbucnit aplauze, iar ministrul a celebrat rezultatul fluturând o sticlă, în timp ce Netanyahu a rămas nemișcat la locul său.
Ce prevede legea și cum se aplică
Legea permite instanțelor să pronunțe pedeapsa capitală chiar și fără ca procurorii să o solicite, iar decizia nu mai necesită unanimitate, fiind suficientă o majoritate simplă. Totodată, tribunalele militare din Cisiordania primesc explicit competența de a dicta sentințe capitale, iar ministrul apărării poate transmite un punct de vedere în dosar.
Cei condamnați la moarte ar urma să fie deținuți într-o facilitate separată, fără vizite, cu excepția personalului autorizat. Consultările juridice s-ar desfășura exclusiv prin legătură video.
În forma revizuită a proiectului, pentru alți condamnați un judecător ar urma să aleagă între pedeapsa capitală și închisoarea pe viață. În cazul palestinienilor din Cisiordania, însă, pedeapsa cu moartea ar rămâne soluția automată, cu excepția unor apeluri specifice.
Reacții politice interne și contestarea la Curtea Supremă
Dezbaterile finale au început luni dimineață, după ce proiectul trecuse de prima lectură în ianuarie și fusese analizat în Comisia pentru Securitate Națională. Avigdor Liberman, liderul partidului Yisrael Beytenu, a votat în cele din urmă în favoarea legii, după o poziție inițial neclară.
Liderul opoziției, Yair Lapid, a anunțat în plen că se opune proiectului, spunând: „Ceea ce se află astăzi pe masa Knessetului nu este o lege. Este un truc cinic de relații publice, care exploatează durerea și furia justificată a cetățenilor israelieni pentru câștig politic.” Benny Gantz, liderul partidului Blue and White, a votat împotrivă. La rândul său, deputatul Gilad Kariv a calificat proiectul drept „imoral” și a spus că nu au fost prezentate opinii profesionale care să-i susțină premisele.
După vot, Asociația pentru Drepturi Civile în Israel a anunțat că va depune o petiție la Curtea Supremă pentru anularea legii. Deși actul normativ intră formal în vigoare după adoptare, el poate fi analizat și, eventual, anulat de instanța supremă israeliană.
Condamnare internațională și precedent istoric
Luna trecută, experți ai ONU au cerut Israelului să retragă proiectul, avertizând că acesta ar încălca dreptul la viață și ar discrimina palestinienii din teritoriile ocupate. Aceștia au susținut și că spânzurarea ar constitui, în dreptul internațional, tortură sau tratament crud, inuman ori degradant.
Și serviciul diplomatic al Uniunii Europene a condamnat propunerea, apreciind că pedeapsa capitală încalcă dreptul la viață și riscă să contravină interdicției absolute a torturii. Amnesty International ceruse încă din februarie respingerea proiectului, invocând riscul unei aplicări discriminatorii împotriva palestinienilor.
Duminică, miniștrii de externe din Germania, Franța, Italia și Regatul Unit au cerut legislatorilor israelieni să renunțe la proiect, avertizând că acesta are un caracter „discriminatoriu în fapt” și că riscă să „submineze angajamentele Israelului față de principiile democratice”.
Israelul a recurs extrem de rar la pedeapsa cu moartea. Ultimul caz de execuție menționat în presa internațională rămâne cel al lui Adolf Eichmann, unul dintre arhitecții Holocaustului, spânzurat în 1962.
Surse: The Guardian; The Jerusalem Post
