În ultimele zile, comunitățile amazigh (berbere) din Africa de Nord s-au adunat pentru a întâmpina anul 2976. Nu e vorba de „călătorie în timp”, ci de un calendar diferit: calendarul amazigh începe în 950 î.Hr., anul în care regele Sheshonq a urcat pe tronul Egiptului. Anul Nou amazigh, numit Yennayer, este celebrat între 12 și 14 ianuarie, în funcție de regiune, în Algeria, Maroc, Tunisia și Libia.
În sate și orașe, urările de „aseggas ameggaz” („la mulți ani”) au răsunat pe străzi, iar hainele tradiționale, bogat brodate, au fost din nou purtate cu mândrie. În paralel, familiile au pregătit mese festive, au aprins focuri și au acompaniat sărbătoarea cu muzică tradițională.
Cine sunt amazighii și de ce anul lor e „mai în față”
Amazigh (termen care înseamnă „oameni liberi” sau „nobili”) desemnează un ansamblu de grupuri etnice considerate populațiile originare ale Africii de Nord, prezente în regiune „de la începutul istoriei consemnate”. Dimensiunea exactă a populației este greu de stabilit din cauza lipsei statisticilor oficiale, însă estimările vorbesc despre zeci de milioane de amazighi în regiune. Algeria și Maroc au cele mai mari comunități, iar în cazul Marocului se vehiculează frecvent ideea că o parte semnificativă a populației are rădăcini amazighe.
În această cheie, Yennayer nu este doar o dată din calendar, ci un moment de reînnoire și un simbol al legăturii tradiționale cu natura și ciclurile agricole – o sărbătoare care pune familia în centrul comunității.
Cum se sărbătorește Yennayer: mese mari, focuri și muzică
Tradițiile diferă de la o țară la alta și chiar de la o zonă la alta, tocmai pentru că amazighii sunt un grup divers. În regiunea Atlasului Înalt din Maroc, un preparat asociat cu începutul de an este „ourkemen”, un amestec consistent de leguminoase, condimente și cereale integrale.
În Algeria, multe familii încheie masa cu „trèze”, o combinație de dulciuri, fructe uscate și nuci. În unele locuri, acest amestec este aruncat ușor peste cel mai mic copil din familie, ca gest simbolic pentru prosperitate.
Dincolo de mesele în familie, sărbătoarea a căpătat și o dimensiune publică: parade, concerte și carnavaluri scot spiritul Anului Nou pe străzi, transformând Yennayer într-un eveniment comunitar, vizibil și festiv.
De ce Yennayer are și o încărcătură politică
Afirmația identității amazighe este cu atât mai relevantă cu cât comunitatea are un istoric îndelungat de marginalizare. În secolul al VII-lea, odată cu extinderea cuceririlor arabe în Africa de Nord, limba arabă și islamul au devenit dominante oficial, adesea în detrimentul limbilor și tradițiilor amazighe.
Exemplele de restricții au existat și în epoca modernă. În timpul regimului lui Muammar Gaddafi în Libia, limba amazigh Tamazight ar fi fost interzisă în școli, iar părinții nu ar fi putut oferi copiilor nume amazighe.
În ultimul deceniu, situația s-a schimbat treptat, pe fondul activismului și al presiunii civice. În 2011, Maroc a recunoscut Tamazight ca limbă oficială. Atât Algeria, cât și Maroc au declarat Yennayer sărbătoare legală, în 2017, respectiv 2023.
În acest sens, Yennayer devine nu doar o celebrare a începutului de an, ci și un marcaj al unui parcurs istoric: o reafirmare culturală, după secole în care identitatea amazigh a fost împinsă în plan secund.
Sursa: BBC (text de Wedaeli Chibelushi)
Scris de Ziare pe Scurt
