Conducerea militară și cea de informații a Israelului se opun, în mare majoritate, acordului nuclear aflat în pregătire între Statele Unite și Iran, considerându-l insuficient și temându-se că ridicarea presiunii economice ar putea întări regimul de la Teheran, potrivit unor oficiali israelieni de rang înalt.
Oficiali din Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) și din Mossad spun, în discuții private, că acordul nu reflectă „dinamica de putere” dintre părți și nu ține cont de „sângele și comorile” investite, în condițiile amenințărilor cu care Israelul afirmă că se confruntă.
Una dintre principalele critici, potrivit acelorași oficiali, este că proiectul de acord nu abordează programul de rachete — inclusiv rachetele balistice — și nici amenințările reprezentate de forțele proxy aliate Iranului. Reprezentanți ai IDF și Mossad afirmă că sperau la progrese pe aceste dosare, cu care spun că Israelul se confruntă „zilnic” de ani de zile, dar care au rămas în afara înțelegerii.
Mulți oficiali superiori din Mossad și unii ofițeri din IDF susțin menținerea Iranului sub sancțiuni până când regimul își schimbă abordarea într-un sens mai larg și încetează să amenințe Israelul sau până când este răsturnat.
Unii oficiali din Mossad merg mai departe și apreciază că regimul iranian „probabil ar cădea în decurs de un an” dacă presiunea sancțiunilor financiare ar continua. Ei invocă pierderi de „peste 300 de miliarde de dolari” din cauza bombardamentelor și pierderi suplimentare „uriașe” în fiecare zi de când SUA ar fi impus o „contra-blocadă” în Strâmtoarea Hormuz, fără a oferi o cifră exactă.
Acești oficiali susțin că, deși Iranul a rezistat sancțiunilor financiare în perioada 2018-2026, presiunea combinată a pagubelor din războiul din 2026 și a blocadei din Hormuz ar putea împinge, în cele din urmă, suficienți iranieni „peste prag” pentru a fi dispuși și capabili să răstoarne regimul.
În același timp, conducerea IDF și Mossad se teme că semnarea acordului ar permite ca „miliarde de dolari” să ajungă la Teheran, ceea ce ar putea amâna perspectiva unei schimbări de regim cu „mult peste un an”, ratând, în evaluarea unor oficiali, o oportunitate de a face Israelul și lumea mai sigure „pentru generații”.
Potrivit unor oficiali israelieni, există și o înțelegere în interiorul aparatului de securitate că, pe anumite teme, acesta trebuie să se supună eșalonului politic din Israel și administrației Trump. Aceeași administrație este descrisă ca fiind concentrată aproape în întregime pe redeschiderea Strâmtorii Hormuz și pe dosarul nuclear.
Într-o mențiune separată, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul „nu cunoaște termenii” acordului SUA-Iran.
Surse: The Jerusalem Post
