21/11/2025
Un plan controversat, elaborat de SUA și Rusia fără consultarea Kievului, cere concesii majore Ucrainei în schimbul încheierii războiului. Președintele Zelenski se confruntă cu cea mai dificilă alegere din istoria recentă a țării sale
Vineri, 21 noiembrie 2025, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat națiunii cu un mesaj de o gravitate neobișnuită. „Ucraina se poate confrunta în curând cu o alegere extrem de dificilă. Fie pierderea demnității, fie riscul de a pierde un partener cheie. Fie 28 de puncte complicate, fie cea mai dură iarnă de până acum — și riscurile care urmează”, a declarat liderul ucrainean, conform Kyiv Independent.
Contextul acestor declarații dramatice este revelarea completă a unui plan de 28 de puncte, elaborat de administrația Trump pentru a încheia războiul din Ucraina. Planul, care a fost criticat intens ca fiind mult prea favorabil Rusiei de numeroși observatori, se află în faza de draft și nu a fost făcut public oficial, notează Al Jazeera. Cu toate acestea, un oficial ucrainean ar fi furnizat detaliile presei internaționale. Mai mult, președintele Donald Trump a declarat pe Fox News Radio că speră ca Ucraina să semneze acordul până pe 27 noiembrie, descriind acest termen extrem de scurt drept „un moment potrivit”.
Concesii teritoriale și militare fără precedent
Planul impune Kievului concesii fundamentale care modifică profund echilibrul strategic din regiune. Potrivit documentului obținut de Al Jazeera, Ucraina trebuie să înscrie în constituția sa că nu va adera la NATO, iar Alianța trebuie să includă în statutele sale o prevedere că Ucraina nu va fi admisă în viitor. NATO este de acord să nu staționeze trupe în Ucraina. În plus, efectivul Forțelor Armate ale Ucrainei va fi limitat la 600.000 de persoane – o reducere considerabilă față de nivelurile actuale de mobilizare.
Cel mai sensibil aspect al planului vizează teritoriile ocupate. Conform documentului, Crimeea, Lugansk și Donețk vor fi recunoscute ca fiind de facto rusești, inclusiv de către Statele Unite. Herson și Zaporojie vor fi „înghețate” de-a lungul liniei de contact actuale. Mai mult, forțele ucrainene trebuie să se retragă din partea regiunii Donețk pe care încă o controlează, iar această zonă de retragere va fi considerată o „zonă-tampon demilitarizată”, recunoscută internațional ca teritoriu aparținând Federației Ruse.
În termeni practici, după cum calculează Institute for the Study of War, Ucraina ar pierde aproximativ 20% din teritoriul său pre-2014, incluzând regiuni strategice la Marea Neagră și zona industrială a Donbasului.
Garanția de securitate a SUA, prezentată de Casa Albă ca o „victorie majoră” pentru Kiev, vine însă cu condiții stricte. Documentul stipulează că SUA va primi compensații pentru această garanție. Dacă Ucraina invadează Rusia sau lansează rachete asupra Moscovei sau Sankt Petersburgului „fără motiv”, garanția va fi anulată. Un oficial american senior a declarat pentru ABC News că această garanție este modelată pe principiile Articolului 5 NATO, ceea ce înseamnă că SUA și aliații europeni ar răspunde cu forță militară dacă Rusia atacă din nou Ucraina.
Reintegrarea Rusiei și controversa fondurilor înghețate
Planul oferă Moscovei o cale rapidă de ieșire din izolarea internațională. Rusia va fi reintegrată în economia globală prin ridicarea treptată a sancțiunilor, va încheia un acord de cooperare economică pe termen lung cu SUA și va fi invitată să se alăture din nou G8 – grupul din care a fost expulzată în 2014 după anexarea Crimeei.
Un aspect deosebit de discutabil privește activele rusești înghețate. Conform planului prezentat de Al Jazeera, 100 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate vor fi investite în reconstrucția Ucrainei. Europa va adăuga încă 100 de miliarde de dolari. Statele Unite vor primi însă 50% din profiturile generate de această întreprindere de reconstrucție, deși nu este specificat cum vor fi generate aceste profituri.
Keir Giles de la Chatham House observă că Rusia a renunțat deja la speranța recuperării activelor înghețate în străinătate și acum „le agită drept momeală în fața SUA”. El ridică însă o întrebare fundamentală: acele fonduri trebuiau să reconstruiască Ucraina, dar rămâne neclar dacă vor servi reconstrucția unei Ucraine libere sau consolidarea controlului rus în teritoriile ocupate.
Planul prevede și crearea unui Fond de Dezvoltare a Ucrainei pentru investiții în industrii cu creștere rapidă, inclusiv tehnologie, centre de date și inteligență artificială. SUA va coopera cu Ucraina pentru a reconstrui și opera în comun infrastructura de gaze a țării – o mențiune care sugerează interese americane directe în sectorul energetic ucrainean.
În contrast cu concesiile dramatice pe plan militar și teritorial, planul oferă Ucrainei o perspectivă europeană accelerată. Documentul stipulează că „Ucraina este eligibilă pentru aderarea la Uniunea Europeană și va primi acces preferențial pe termen scurt la piața UE în timp ce această chestiune este luată în considerare” – o mențiune care pare să fie un os de mâncare diplomatic pentru a compensa pierderea aspirațiilor NATO.
Amnistia și dreptul internațional
Planul prevede că toate părțile implicate în conflict vor primi „amnistie completă pentru acțiunile lor în timpul războiului”. Această clauză intră în conflict direct cu dreptul internațional. În martie 2023, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pentru președintele rus Vladimir Putin pentru deportarea ilegală de copii din Ucraina în Rusia.
Giles avertizează: „Dacă o astfel de negociere ar fi impusă, atunci SUA ar susține cucerirea de teritorii prin agresiune armată deschisă, și ar fi o încurajare pentru alți agresori din întreaga lume fiindcă au binecuvântarea SUA”.
Reacția Ucrainei și presiunea Europei
Zelenski s-a întâlnit joi, 20 noiembrie, cu oficiali ai armatei americane la Kiev pentru a discuta propunerile, care au fost elaborate de oficiali americani și ruși fără nicio contribuție din partea Ucrainei sau a aliaților săi europeni, notează Al Jazeera. După întâlnire, președintele ucrainean a adoptat o poziție diplomatică prudentă, declarând că echipele vor lucra asupra punctelor „pentru a ne asigura că totul este autentic”.
În discursul său public de vineri, Zelenski a subliniat: „Interesul național al Ucrainei trebuie luat în considerare. Vom urmări un dialog calm cu America și cu toți partenerii noștri”, conform Kyiv Independent. Dar tonul său a fost grav: „Trebuie să ne mobilizăm, să oprim certurile, să oprim jocurile politice. Statul trebuie să funcționeze.”
Reacțiile europene au fost prudente. Președintele Consiliului European Antonio Costa a declarat că UE nu a fost încă informată oficial despre plan. Cu toate acestea, ministrul de externe francez Jean-Noel Barrot a tras o linie roșie clară: „Ucrainenii vor pace – o pace justă care respectă suveranitatea tuturor. Dar pacea nu poate fi o capitulare.”
Zelenski a avut o convorbire telefonică cu președintele francez Emmanuel Macron, prim-ministrul britanic Keir Starmer și cancelarul german Friedrich Merz, discutând „planul de pace pentru Ucraina”.
Pentru România și statele din flancul estic al NATO, implicațiile sunt strategice: reconfigurarea echilibrului de securitate la Marea Neagră, precedentul acceptării modificărilor de frontiere prin forță și credibilitatea garanțiilor de securitate occidentale pentru statele vulnerabile.
Întrebările despre viitor
Analiza planului ridică probleme majore de aplicabilitate. Giles subliniază: „Termenii sunt neaplicabili, absurzi și atât de vagi încât nu pot fi impuși fără luni întregi de dispute.” Mai mult, Rusia neagă însăși existența unor consultări formale despre plan, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, declarând că există doar „contacte”, nu „consultări”.
Jim Townsend, fost oficial al Departamentului Apărării SUA, a declarat pentru Al Jazeera că „dacă SUA se retrage și spune ‘Dacă nu vei fi de acord cu asta, nu te vom mai sprijini’, atunci va exista multă presiune asupra lui Zelenski să accepte acordul – oricât de greu ar fi”.
Situația este complicată și de un scandal de corupție care implică administrația Zelenski. O investigație a descoperit o presupusă schemă de 100 de milioane de dolari care implică agenția nucleară de stat, notează CBC News. Un oficial american a declarat pentru Axios că acest scandal intern ar putea face ca Zelenski să fie mai dispus să facă concesii pentru pace, deși alți analiști consideră exact opusul.
Zelenski se află în fața unei dileme istorice. Acceptarea planului ar însemna sacrificarea a aproximativ 20% din teritoriul țării și renunțarea la aspirațiile de securitate colectivă. Refuzul riscă izolarea diplomatică și pierderea sprijinului american esențial. Conform Axios, Casa Albă dorește ca Zelenski să semneze până de Thanksgiving.
Giles este sceptic privind șansele de succes: „Acest acord nu duce nicăieri – similar cu cele anterioare.” El crede că planul are șanse să fie respins, atât de Ucrainei cât și de Europa.
Ceea ce este cert este că acest plan marchează un moment definitoriu pentru ordinea internațională post-1945. Dacă Ucraina cedează sub presiune, se va crea un precedent conform căruia țările cu arme nucleare pot remodela frontierele prin forță. Dacă Ucraina refuză și SUA își retrage sprijinul, Europa va trebui să decidă rapid dacă poate și vrea să susțină singură Ucraina.
Situația rămâne fluidă, iar ceea ce se decide în săptămânile următoare va modela nu doar viitorul Ucrainei, ci și viitorul securității europene pentru deceniile ce vor urma.
Scris de Adrian Stoica
Surse:
- Al Jazeera – „Trump’s 28-point Ukraine plan in full: What it means, could it work?” (21 noiembrie 2025)
- Kyiv Independent – „‘One of the most difficult moments’ — Zelensky addresses Ukraine amid controversial US peace plan” (21 noiembrie 2025)
- Al Jazeera – „Zelenskyy says Trump’s Ukraine plan must ensure ‘real and dignified peace'” (21 noiembrie 2025)
- ABC News – „Trump administration’s 28-point Ukraine-Russia peace plan presented to Zelenskyy” (21 noiembrie 2025)
- PBS News Hour – „White House pushes new 28-point peace plan” (21 noiembrie 2025)
- Axios – „Zelensky says Trump plan forces Ukraine to choose between ‘dignity’ and the U.S.” (21 noiembrie 2025)
- CBC News – „Ukraine says it will work on peace proposal that U.S. negotiated with Russia” (21 noiembrie 2025)
- Institute for the Study of War – Rapoarte privind situația teritorială din Ucraina
