Serviciul meteorologic britanic Met Office avertizează că un episod El Niño aflat în dezvoltare în Oceanul Pacific are șanse să devină cel mai puternic „din memoria celor în viață” și să împingă temperaturile globale spre un nou record, făcând „foarte probabil” ca 2027 să depășească 2024 drept cel mai cald an înregistrat.
În zona-cheie din Pacific folosită pentru evaluarea fenomenului, temperaturile la suprafața mării sunt deja cu mult peste 2 grade Celsius peste normal, iar prognozele Met Office indică faptul că încălzirea ar putea depăși 3 grade mai târziu în acest an, pe măsură ce El Niño se apropie de vârf. Un prag de 3 grade ar fi fără precedent în înregistrările din 1950 încoace și, potrivit Met Office, ar putea însemna cel mai puternic eveniment de la secolul al 19-lea.
„Ar trebui să fie clar că acesta este un eveniment fără precedent”, a declarat Adam Scaife, șeful prognozelor pe termen lung din cadrul Met Office, adăugând că instituția „nu a văzut niciodată un semnal El Niño atât de intens” în prognoze.
Zeke Hausfather, om de știință în domeniul climei la Berkeley Earth, a spus că mai sunt „multe luni” până când fenomenul continuă să se dezvolte, dar tocmai acest interval crește încrederea că ar putea stabili recorduri. El a adăugat că, dacă încălzirea ar ajunge la aproximativ 4 grade peste medie — un nivel sugerat de unele proiecții ale unor grupuri climatice — nu ar fi exclus ca acesta să fie cel mai puternic El Niño din ultimii 500 sau chiar 1.000 de ani.
Met Office a semnalat și un posibil „rezervor” de căldură în oceanul mai adânc: în unele locuri s-au observat temperaturi în jur de 8 grade Celsius peste normal la aproximativ 100 de metri adâncime, ceea ce ar putea alimenta intensificarea episodului.
El Niño este un fenomen natural care apare, de regulă, o dată la doi până la șapte ani și durează aproximativ un an. El este asociat cu slăbirea sau inversarea alizeelor din Pacific, ceea ce permite apelor calde să se deplaseze spre est; căldura eliberată din ocean în atmosferă poate ridica temperaturile globale și poate schimba tiparele de precipitații.
Unele efecte sunt deja vizibile în tiparele meteo globale menționate de meteorologi: musonul de sud-vest din Asia de Sud rulează în 2026 mult sub normal, iar în Atlantic activitatea uraganelor a fost redusă, cu doar trei furtuni numite până acum în acest sezon, pe fondul schimbărilor de vânt care pot frâna formarea ciclonilor tropicali.
În Regatul Unit, Met Office spune că influența El Niño este de obicei mai atenuată decât la tropice și că fenomenul nu este considerat un factor important în valurile de căldură record ale verii curente. În schimb, ar putea crește riscul unei toamne mai umede și mai furtunoase în nord-vestul Europei, inclusiv în Marea Britanie, iar spre finalul iernii poate spori probabilitatea unor episoade de vreme rece, deși legăturile sunt descrise ca fiind „destul de slabe”.
Pe plan global, un El Niño puternic este asociat cu riscuri crescute de secetă și incendii de vegetație în nordul Americii de Sud și în Australia și cu un risc mai mare de inundații în Peru, Ecuador și sudul Statelor Unite. În trecut, astfel de perturbări au afectat randamentele culturilor precum cafeaua, orezul și cacao, fiind legate de scumpiri ale alimentelor și de pierderi de produs intern brut la nivel mondial estimate la „sute de miliarde de dolari”, prin eșecuri de recoltă și perturbări comerciale în lanțurile de aprovizionare.
Agenția ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a avertizat luna aceasta că acest El Niño ar putea amenința „zeci de milioane de oameni” din țări cu risc, unde există deja insecuritate alimentară acută la nivel de criză.
Fenomenul se dezvoltă pe fondul unei planete mai calde: temperaturile medii globale au crescut cu aproximativ 1,4 grade Celsius de la sfârșitul secolului al 19-lea din cauza activităților umane, inclusiv arderea combustibililor fosili. Nick Dunstone, om de știință al climei la Met Office, a spus că efectul El Niño asupra temperaturilor este adesea cel mai pronunțat în anul calendaristic de după vârful de iarnă al fenomenului, motiv pentru care „2027 este foarte probabil să înlocuiască 2024 ca cel mai cald an înregistrat”.
Legătura dintre schimbările climatice și El Niño rămâne însă disputată. Organizația Meteorologică Mondială (WMO) afirmă că „nu există dovezi” că încălzirea globală ar crește frecvența sau intensitatea evenimentelor El Niño, în timp ce un raport IPCC din 2021 a concluzionat că intensitatea fenomenului „pare să fi crescut” din 1950, comparativ cu o perioadă de referință care se întinde până în jurul anului 1400, dar a subliniat că variabilitatea de-a lungul mileniilor face dificilă o atribuire directă.
Sursă: BBC
