La zece ani de la sosirea unui milion de migranți, care a inaugurat era frontierelor închise și a favorizat ascensiunea dreptei politice în Europa, sirienii și afganii care au transformat continentul se repatriază. Tendința migrației spre Europa este în scădere și se va menține descendentă în 2026, afirmă oficiali ai agențiilor ONU și ai Frontex, forța de frontieră a UE, citați de The Times. Cauzele principale includ închiderea frontierelor de către guverne și prăbușirea dictaturii lui Assad în Siria. Ruta terestră prin Balcani, utilizată frecvent de sirieni, a înregistrat o reducere de 43% a migranților în primele 11 luni ale anului 2025, după o scădere de 78% în 2024.
Aproape 711.000 de sirieni s-au întors acasă după căderea lui Assad în decembrie 2024, iar cererile de azil depuse de sirieni în UE, Norvegia și Elveția au coborât de la 16.000 în octombrie 2024 la 3.500 în septembrie 2025. „Două treimi din scăderea numărului de sosiri din acest an se datorează faptului că sirienii nu mai vin”, a declarat o sursă din cadrul Frontex. Scăderea estimată pentru 2026 vine după o reducere de 25% în 2025, cu 167.000 de sosiri clandestine între ianuarie și noiembrie, urmând unei diminuari de 38% în 2024, conform Frontex.
„Tendința este descendentă – este gestionabilă, dar nu este momentul să lăsăm garda jos”, a declarat Matthew Saltmarsh, purtător de cuvânt al agenției ONU pentru refugiați. Experții anticipează că noul val migratoriu va proveni din Africa de Vest, în special din Mali și alte țări, unde insurgenții jihadiști amenință să preia puterea. În Mali, populația s-a dublat la 24 de milioane de locuitori din 1990, iar rebelii au atacat camioane cu combustibil spre capitala Bamako, blocând traficul, școlile și spitalele, devenind prea puternici pentru mercenarii ruși angajați de conducătorii militari.
„Este posibil să asistăm la o migrație mai intensă din Mali și din vecina Burkina Faso anul viitor, existând riscul ca violențele să se extindă în Senegal și Coasta de Fildeș. Aceasta este regiunea pe care trebuie să o urmărim”, a declarat un expert în migrație anonim. În Afganistan, dominația talibanilor nu a generat exodul preconizat; Iranul și Pakistanul au repatriat 2,2 milioane de refugiați afgani în 2025, iar UE analizează negocieri cu talibanii pentru repatrieri din Europa, în pofida represiunii împotriva femeilor. Schimbările climatice au forțat 250 de milioane de oameni să-și părăsească locuințele în ultimul deceniu.
Acordurile UE cu țări vecine precum Maroc, Egipt, Tunisia și Turcia, denumite de Frontex „externalizarea gestionării frontierelor”, blochează plecările. Numărul migranților din Africa spre Insulele Canare a crescut la 47.000 în 2024, dar a scăzut cu 60% în 2025 după ce Mauritania a primit 210 milioane de euro de la UE. Statele UE pregătesc accelerarea repatrierilor în 2026 către țări sigure: Bangladesh, Columbia, Egipt, Kosovo, Maroc și Tunisia. Libia rămâne vulnerabilitate, fiind punctul de plecare pentru 90% din cei 63.000 de migranți pe Mediterana centrală în 2025.
Cei 22.000 de bengalezi intrați în UE în 2025 au venit majoritar din Libia, via zboruri spre Egipt sau Benghazi, cu escale în Emiratele Arabe Unite. Libia găzduiește 311.000 de refugiați sudanezi fugiți de războiul civil, unde Rapid Support Forces (RSF) e acuzată de ucideri în masă. „Observațiile actuale sugerează că mulți cetățeni sudanezi din Libia urmăresc cu atenție evoluțiile din țara lor de origine și ar putea lua în considerare întoarcerea”, a declarat o sursă ONU, dar Frontex avertizează că sudanezii pot intra în topul sosirilor până în 2027.
Traversările din estul Libiei spre Creta au crescut cu 260% în primele 11 luni ale lui 2025, Khalifa Haftar tolerând fluxul pentru a obține fonduri UE. Tunisia a aplicat tactica similară sub președintele Saied, blocând traversările după ajutor UE în 2023. Algeria devine nou hub spre Baleare, granița sa cu Mali fiind critică. Cooperarea Algeriei depinde de sprijinul internațional în disputa cu Marocul privind Sahara Occidentală.
Sursa: Digi24.ro