![]()
Relațiile transatlantice dintre Statele Unite și Europa au cunoscut în 2025 cel mai tensionat an din ultimele decenii, marcat de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și de o serie de decizii care au erodat parteneriatul. Declarații politice, poziționări strategice, conflicte economice și diplomatice au dus la o scădere a încrederii reciproce, cu Ucraina ca subiect central care a evidențiat distanțarea aliaților tradiționali, după cum notează News.ro.
Un semnal timpuriu a venit în februarie, la Conferința de Securitate de la München, unde vicepreședintele JD Vance i-a criticat pe liderii europeni pentru ipocrizie în privința standardelor democratice și a restrângerii libertății de exprimare, menționând anularea alegerilor prezidențiale din România ca exemplu. Discursul său a șocat delegațiile europene și a fost văzut ca o distanțare ideologică față de UE.
Declarațiile lui Donald Trump despre anexarea Groenlandei, teritoriu autonom danez, au accentuat tensiunile, fiind percepute la Copenhaga și Bruxelles ca presiuni hegemoniste asupra aliaților. Spre sfârșitul anului, Trump a reafirmat nevoia Groenlandei pentru securitatea SUA și a numit un trimis special pentru a conduce „ofensiva” pe insula arctică.
Administrația Trump a discutat soluții pentru războiul din Ucraina fără consultări majore cu Europa, culminând în februarie cu întâlnirea dură din Biroul Oval unde Volodimir Zelenski a fost admonestat public pentru lipsa recunoștinței față de SUA și apoi escortat afară. Washingtonul a negociat direct cu Kremlinul un acord de pace, marginalizând Europa, care a primit ulterior consultări limitate.
Noua Strategie de Securitate Națională (NSS) a SUA a criticat Europa pentru „dispariţia civilizaţiei” legată de imigrație, avertizând că în câteva decenii unii membri NATO vor deveni majoritar neeuropeni. JD Vance a adăugat că în 15 ani armamentul nuclear francez și britanic ar putea ajunge la un lider „apropiat islamismului”. NSS reflectă idei ale extremelor drepte europene susținute de MAGA, indignând oficialii UE, dar salutată de Kremlin pentru omiterea amenințării ruse.
Reducerea trupelor americane în Europa, inclusiv în Est și România, a stârnit îngrijorări, deși Congresul a blocat prin NDAA 2026 scăderi sub 76.000 de militari fără aprobare. La summitul NATO din vară, Trump a impus creșterea cheltuielilor de apărare la 5% și achiziții masive de armament american, amenințând că Spania merită exlusă din Alianță pentru ezitări.
Tensiuni comerciale au reluat cu tarife vamale americane asupra importurilor europene, afectând relația economică majoră, plus dispute pe reglementări DSA împotriva giganților tech SUA, criticate de Elon Musk ca cenzură. Europa le vede ca protecție împotriva dezinformării. Spre final, restricții de viză pentru cetățeni europeni, inclusiv fostul comisar Thierry Breton, au provocat reacții critice din partea guvernelor și Comisiei Europene.
În ansamblu, 2025 a deteriorat încrederea SUA-Europa prin conflicte politice, economice și de securitate, fără ruptură formală, dar accelerând dezbateri europene despre autonomie strategică și apărare proprie. Relația rămâne funcțională, dar cu incertitudini majore.
Sursa: Digi24.