Autoritățile din Somaliland au respins afirmațiile președintelui Somaliei, Hassan Sheikh Mohamud, potrivit cărora Israelul ar plănui să înființeze o bază navală la Berbera și să folosească aeroportul orașului, numindu-le „înșelătoare” și susținând că Mogadishu nu are dreptul să decidă politica externă a regiunii.
Ikonact, CC BY-SA 4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0, via Wikimedia Commons
Ministerul Afacerilor Externe al Somalilandului a declarat că guvernul somalez „nu are nicio autoritate să determine relațiile externe ale Somalilandului sau să vorbească în numele poporului său” și a afirmat că relațiile diplomatice cu Israelul sunt rezultatul „deciziilor suverane ale celor două țări”, menite să sprijine cooperarea și stabilitatea regională.
Reacția vine după un interviu acordat de Mohamud postului Al Jazeera, în care liderul de la Mogadishu a spus că Somalia „nu va accepta prezența israeliană în țară sub nicio formă” și că va rezista oricăror încercări de a fi atrasă în crizele din Orientul Mijlociu. El a susținut că planurile Israelului ar urmări apropierea de statele din Golf și de Iran și a afirmat că acestea s-ar încadra într-un proiect denumit „Greater Israel”.
Somaliland a respins și acuzațiile că portul Berbera ar putea fi folosit ca „platformă pentru agresiune” împotriva altor țări, afirmând că astfel de afirmații sunt nefondate și denaturează angajamentul său pentru relații pașnice.
Disputa are loc pe fondul recunoașterii formale a Somalilandului de către Israel, în decembrie 2025, după care cele două părți au stabilit relații diplomatice. Mohamud a criticat recunoașterea și a susținut că nicio altă țară nu recunoaște Somaliland, adăugând că locuitorii regiunii ar fi împotriva unei prezențe israeliene.
Somaliland, o republică autoproclamată în nord-vestul Somaliei, și-a declarat independența față de Somalia în 1991 și spune că a guvernat independent de mai bine de trei decenii. În declarația sa, ministerul de externe a invocat o cronologie potrivit căreia Somaliland și-ar fi obținut independența la 26 iunie 1960, înainte ca Somalia să devină independentă la 1 iulie 1960, iar „restaurarea suveranității” la 18 mai 1991 ar confirma continuitatea statalității sale.
În același timp, tensiunile dintre Mogadishu și Hargeisa au fost alimentate și de un memorandum de înțelegere semnat în ianuarie 2024 între Etiopia și Somaliland privind accesul la mare. Somaliland a spus că sprijină aranjamente negociate care să permită Etiopiei acces la mare și a acuzat guvernul somalez că, prin campania împotriva memorandumului, își contrazice propriile declarații. Mohamud a afirmat, la rândul său, că Somalia nu se opune ca Etiopia să obțină acces la mare printr-un acord comun de utilizare a porturilor somaleze pentru interese economice și că relațiile cu Addis Ababa sunt bune, după ce cele două țări au convenit ulterior să reducă tensiunile.
Ministerul de externe al Somalilandului a condamnat ceea ce a descris drept amenințări cu forța și ingerințe în treburile interne ale regiunii și a cerut conducerii Somaliei „să dea dovadă de reținere”, afirmând că va continua să-și protejeze suveranitatea și să urmărească o diplomație pașnică în Cornul Africii și la Marea Roșie.
Surse: Horn Diplomat, Somalia Guardian
