Într-o mișcare care sună a science-fiction devenit realitate, SpaceX cere FCC-ului permisiunea pentru o constelație gigantică de 1 milion de sateliți – nu pentru internet, ci pentru centre de date alimentate exclusiv de soare, menite să alimenteze boom-ul AI-ului. E o propunere care promite să revoluționeze calculul global, dar ridică semne de alarmă majore despre viitorul orbitelor noastre deja aglomerate.
Viziunea ambițioasă a lui Musk: de la Starlink la civilizație de tip II
SpaceX, condusă de Elon Musk, descrie proiectul ca „primul pas spre o civilizație de nivel Kardashev II” – una capabilă să exploateze integral energia Soarelui. Sateliții, plasați în orbită joasă, ar comunica prin lasere, s-ar răci natural în vidul spațial și ar folosi baterii minime alături de panouri solare. Terrence O’Brien, editor la The Verge, notează că firma cere numere „nerealist de mari” tocmai pentru a negocia ulterior cote mai mici, o tactică testată cu Starlink.
Dar ce înseamnă asta concret? Deja peste 11.000 de sateliți Starlink orbitează Pământul, din totalul estimat de 15.000 de obiecte artificiale de către Agenția Spațială Europeană. Un milion ar însemna o explozie exponențială, transformând spațiul într-un „autostrada orbitală” supraaglomerată.
Problemele terestre care împing calculul spre stele
Motivația e clară: centrele de date terestre, coloana vertebrală a AI-ului, devin persona non grata. Ele consumă apă masiv din comunități, poluează apele subterane și explodează facturile la electricitate. Reacțiile publice cresc – localnicii blochează proiecte în SUA și Europa, forțând giganții tech să caute alternative. Orbital, nu mai deranjezi vecinii: energie solară nelimitată, zero emisii locale, răcire gratuită.
Riscuri cosmice: de la gunoi spațial la coliziuni inevitabile
Criticii – inclusiv experți în traiectorii orbitale – avertizează: spațiul e deja plin de „junk”. Un singur milion de sateliți ar crește dramatic riscul de coliziuni, generând un efect de domino (sindromul Kessler). FCC-ul va aproba o fracțiune? Probabil, dar chiar și 10% înseamnă o multiplicare periculoasă. SpaceX promite sustenabilitate, dar istoria arată că ambițiile comerciale ale lui Musk au umplut deja orbita.
Rămâne de văzut dacă FCC-ul va ceda farmecului kardashevian sau va proteja spațiul comun. Până atunci, proiectul SpaceX ne amintește: viitorul calculului nu mai e pe sol, ci sus, unde miza e cu nimic mai puțin decât supraviețuirea ecosistemului orbital.
Surse: The Verge