Președintele SUA, Donald Trump, s-a întâlnit luni, în Florida, cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, pentru discuții despre Fâșia Gaza și alte dosare urgente din Orientul Mijlociu, pe fondul mutării atenției internaționale de la Ucraina către regiune, relatează BBC, citat de Digi24.
Actualizare (21:27): Donald Trump a declarat că „reconstrucția Gazei” se numără printre „cele cinci subiecte majore” ale discuțiilor și a adăugat, răspunzând unei întrebări, că în opinia sa reconstrucția va începe „destul de curând”. În aceeași intervenție, Trump a spus că a vorbit cu președintele israelian Isaac Herzog, care i-ar fi comunicat că o eventuală grațiere pentru Netanyahu „este în curs de aprobare”. Potrivit The New York Times (citat de Digi24), biroul lui Herzog a negat rapid că ar fi fost luată vreo decizie și a indicat că un verdict ar putea veni abia „peste câteva săptămâni”.
Actualizare (20:35): Înaintea întâlnirii cu Trump, Benjamin Netanyahu a avut discuții tot în Florida cu secretarul de stat Marco Rubio și cu secretarul apărării Pete Hegseth, notează Digi24. Pe agenda discuțiilor sunt menționate relațiile cu noul guvern sirian, reînarmarea Iranului și rolul Hezbollah în Liban, însă punctul cel mai important rămâne evoluția acordului de încetare a focului din Gaza, unde pozițiile guvernului israelian diferă în unele privințe de cele ale administrației americane, potrivit BBC.
Întâlnirea are loc pe fundalul unei deteriorări a situației umanitare din Gaza, afectată de furtuni de iarnă: sute de mii de palestinieni strămutați trăiesc în corturi improvizate, vulnerabile la frig și inundații. Luni, Ministerul Sănătății din Gaza, condus de Hamas, a raportat moartea unui bebeluș de două luni din cauza frigului sever, bilanțul victimelor asociate vremii reci, începând din 10 decembrie, ajungând la trei, în timp ce alte 17 persoane ar fi murit după prăbușirea unor clădiri avariate în timpul furtunilor, arată relatarea preluată de Digi24.
ONU și agențiile umanitare acuză Israelul că nu și-ar respecta obligațiile asumate prin armistițiu, prin restricționarea accesului la provizii și echipamente esențiale, în timp ce Israelul afirmă că își îndeplinește obligațiile de a facilita creșterea livrărilor de ajutoare. Administrația Trump urmărește trecerea armistițiului la „faza a doua” în ianuarie, care ar include un guvern tehnocratic palestinian, desfășurarea unei forțe internaționale de securitate, dezarmarea Hamas, retragerea trupelor israeliene și demararea reconstrucției, potrivit BBC. Critici citați de BBC sugerează că Netanyahu ar putea încerca să întârzie progresul, insistând ca Hamas să se dezarmeze complet înainte de retragere, în timp ce oficiali Hamas au repetat că dezarmarea ar trebui să meargă în paralel cu progrese către un stat palestinian independent.
BBC (preluat de Digi24) mai notează că planul de pace în 20 de puncte promovat de Trump – despre care relatarea susține că a fost semnat atât de Israel, cât și de Hamas – recunoaște aspirațiile palestinienilor la un stat suveran, însă Netanyahu și miniștrii săi au respins constant ideea statalității palestiniene de la intrarea în vigoare a armistițiului din octombrie. Săptămâna trecută, ministrul apărării Israel Katz a declarat că Israelul va construi așezări în Gaza și că „nu se va retrage niciodată complet” din teritoriu, chiar dacă Hamas se va dezarma, deși retragerea este prezentată ca principiu-cheie al acordului de armistițiu în relatarea BBC.
În pofida încetării focului, BBC indică faptul că lovituri mortale au continuat aproape zilnic: în cele 80 de zile de la intrarea în vigoare a armistițiului, cel puțin 414 palestinieni ar fi fost uciși de armata israeliană în Gaza, potrivit Ministerului Sănătății, iar armata israeliană susține că a deschis focul doar ca răspuns la încălcări ale armistițiului. În aceeași perioadă, trei soldați israelieni au fost uciși în atacuri pe care armata le-a atribuit Hamas. Israelul așteaptă, de asemenea, returnarea cadavrului lui Ran Gvili, ultimul ostatic decedat rămas în Gaza, menționează Digi24.
În acest context, intervenția lui Trump și medierea SUA ar putea deveni un factor de deblocare pe punctele sensibile, inclusiv în disputa legată de componența unei forțe internaționale de stabilizare în Gaza, unde guvernul israelian s-a opus participării Turciei, iar puține state s-au arătat dispuse să contribuie, potrivit BBC. Totodată, presa israeliană a sugerat că Netanyahu ar putea încerca să redeschidă discuția despre anexarea Cisiordaniei ocupate – idee împotriva căreia Trump s-a pronunțat – în timp ce miniștri israelieni au descris extinderea colonizării drept o anexare de facto, ilegală conform dreptului internațional, mai arată relatarea preluată de Digi24. De asemenea, se așteaptă ca Netanyahu să folosească discuțiile pentru a solicita sprijinul sau permisiunea SUA pentru posibile noi lovituri asupra Iranului, notează BBC.
Sursa: Digi24.ro.
