În noaptea de vineri spre sâmbătă, Rusia a lansat un nou val de atacuri cu drone și rachete asupra Ucrainei, lovind în special Kievul și Harkovul, în timp ce delegații din Ucraina, Rusia și SUA se aflau la Abu Dhabi pentru a doua zi de discuții trilaterale mediate de Washington. Atacurile au ucis o persoană și au rănit 23, au afectat infrastructura critică și energetică și au venit pe fondul unor negocieri despre încheierea războiului declanșat de invazia la scară largă a Rusiei, lansată în februarie 2022.
„Rachetele au lovit și masa negocierilor”
The Guardian notează că Andrii Sybiha, ministrul de Externe al Ucrainei, l-a acuzat sâmbătă pe Vladimir Putin că a ordonat „cinic” un atac masiv exact în momentul în care delegațiile Ucrainei, Rusiei și SUA se întâlneau în Emiratele Arabe Unite pentru discuții de pace. „Acest atac barbar dovedește încă o dată că locul lui Putin nu este la masa păcii, ci pe banca acuzaților a tribunalului special”, a scris Sybiha pe X.
Șeful diplomației ucrainene a descris loviturile drept „brutale” și a spus că au „lovit nu doar oamenii noștri, ci și masa negocierilor”. Într-un alt mesaj, el a punctat: „Eforturi de pace? Întâlnire trilaterală în EAU? Diplomație? Pentru ucraineni, aceasta a fost încă o noapte de teroare rusească.”
Sybiha a făcut referire și la „Board of Peace”, o organizație nou creată de președintele american Donald Trump, în care liderul rus ar fi fost invitat. Trump a declarat săptămâna trecută că Vladimir Putin a acceptat invitația de a se alătura „Board of Peace”, însă Putin nu a confirmat public acest lucru.
Bilanțul atacurilor: 1 mort, 23 răniți
La Kiev, o persoană a fost ucisă și alte patru au fost rănite în atacuri cu drone, potrivit lui Tymur Tkachenko, șeful Administrației Militare a orașului Kiev. Primarul capitalei, Vitali Klitschko, a precizat pe Telegram că trei dintre cei patru răniți au fost internați în spital.
Deutsche Welle relatează că alte patru persoane au fost rănite în regiunea mai largă a Kievului, potrivit șefului administrației militare regionale. În capitală au izbucnit incendii în districte de pe ambele maluri ale râului Nipru, iar în unele zone din estul râului au fost perturbate alimentarea cu apă și încălzirea; printre clădirile afectate s-a numărat și o unitate medicală.
La Harkov, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, primarul Ihor Terekhov a raportat 19 răniți în urma unui „asalt susținut” în primele ore ale dimineții de sâmbătă. DW notează că, într-o serie de lovituri, au fost cel puțin 11 răniți într-un atac cu 25 de drone desfășurat pe durata a 2 ore și jumătate. Orașul se află la 30 de kilometri (18 mile) de granița cu Rusia.
În Harkov au fost avariate un spital, un spital de maternitate și un adăpost pentru persoane strămutate; BBC menționează și avarierea unui cămin/hostel pentru persoane deplasate.
„Peste 370 de drone” și 21 de rachete: ținta, energia
Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a lansat 375 de drone și 21 de rachete, într-un atac care a vizat din nou infrastructura energetică. Volodimir Zelenski a spus că loviturile nocturne asupra instalațiilor energetice arată că înțelegerile privind apărarea antiaeriană, discutate cu Donald Trump la Davos în această săptămână, trebuie „implementate pe deplin”.
Într-o postare pe X, Zelenski a detaliat că Rusia a lansat „peste 370 de drone de atac și 21 de rachete de diferite tipuri”, iar țintele au inclus Kievul și regiunea Kiev, precum și regiunile Sumî, Harkov și Cernihiv. „Ținta principală a rușilor a fost infrastructura energetică”, a declarat președintele ucrainean într-un comunicat după atacuri.
Zelenski a cerut aliaților să continue livrările de sisteme de apărare antiaeriană și a spus că astfel de lovituri „trebuie întâmpinate cu un răspuns puternic”. „Contăm pe reacția și ajutorul tuturor partenerilor noștri. Fiecare rachetă pentru Patriot, NASAMS și toate celelalte sisteme ajută la protejarea infrastructurii critice și le permite oamenilor să reziste frigului iernii”, a transmis el, adăugând: „Trebuie să asigurăm implementarea completă a tot ceea ce s-a convenit cu președintele Trump la Davos privind apărarea aeriană”, fără a oferi detalii.
Întâlnirea Zelenski–Trump a avut loc joi, în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, iar după discuții niciunul dintre cei doi lideri nu a precizat public ce anume s-a convenit. DW consemnează că liderul ucrainean a afirmat că, la Davos, s-a ajuns la un acord privind garanțiile de securitate postbelice pentru Ucraina.
6.000 de clădiri fără încălzire, frig de -20°C
Potrivit BBC, Vitali Klitschko a anunțat că infrastructura critică a Kievului a fost avariată, iar 6.000 de clădiri au rămas fără încălzire. Situația este agravată de temperaturile sub zero din Ucraina; la Kiev, acestea „plutesc” în jurul valorii de -20 de grade Celsius (-4 grade Fahrenheit), în timp ce inginerii încearcă să refacă alimentarea cu căldură și electricitate.
Pe fondul atacurilor repetate asupra rețelei energetice, Uniunea Europeană a anunțat vineri că va trimite aproximativ 447 de generatoare de urgență către Ucraina, pentru a oferi sprijin locuitorilor capitalei afectate de loviturile asupra infrastructurii. Generatoarele, în valoare de aproximativ 3,7 milioane de euro (4,3 milioane de dolari), urmează să fie expediate din rezerve strategice din Polonia și distribuite „pentru a restabili energia pentru spitale, adăposturi și servicii critice”, în cooperare cu Crucea Roșie ucraineană.
Comisarul european pentru egalitate, Hadja Lahbib, a declarat: „Atacurile continue ale Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei… sunt concepute pentru a frânge spiritul ucrainean.” De la începutul invaziei ruse, în urmă cu aproape patru ani, UE a trimis peste 9.500 de generatoare către Ucraina. Comisia Europeană mai spune că a furnizat peste 1,2 miliarde de euro în ajutor umanitar pentru protejarea populației civile a Ucrainei, precum și încă 3 miliarde de euro pentru securitatea energetică.
DW mai notează că ultimele lovituri l-au determinat pe Klitschko să le ceară celor 1 milion de locuitori ai orașului să caute adăpost temporar în afara capitalei. Atacurile țintite sunt descrise ca parte a încercărilor anuale ale lui Vladimir Putin de a „îngheța” populația până la supunere în fiecare iarnă, de la lansarea invaziei la scară largă din februarie 2022.
Negocierile din Abu Dhabi: prima confirmare vizuală, fără rezultat concret
Negociatorii din SUA, Ucraina și Rusia au continuat sâmbătă discuțiile de pace în Abu Dhabi, după ce prima zi a fost descrisă de Casa Albă drept „productivă”. DW subliniază că există și „prima confirmare vizuală” că toate cele trei părți au stat în aceeași încăpere și au discutat un plan de încheiere a războiului, însă „nu există niciun rezultat concret” deocamdată, iar discuțiile urmau să fie reluate a doua zi, potrivit lui Zelenski.
Ministerul de Externe al Emiratelor Arabe Unite a precizat că discuțiile fac parte din eforturile „de a promova dialogul și de a identifica soluții politice la criză”. Abdullah bin Zayed Al Nahyan, ministrul de Externe al EAU, a declarat: „Discuțiile au început astăzi la Abu Dhabi și sunt programate să continue pe parcursul a două zile, ca parte a eforturilor continue de a promova dialogul și de a identifica soluții politice la criză.”
Aceste întâlniri sunt primele discuții trilaterale cunoscute în care oficiali ai administrației Trump s-au așezat la masă cu ambele țări, după ce anterior părțile discutaseră separat în format bilateral cu reprezentanți americani. Un oficial citat de BBC a spus că s-au înregistrat unele progrese, însă problema-cheie a teritoriului rămâne nerezolvată.
Rustem Umerov, fost ministru al Apărării și oficial de top pe securitate națională, conduce delegația ucraineană. El a scris pe rețelele sociale: „Întâlnirea s-a concentrat pe parametrii pentru încheierea războiului Rusiei și pe logica ulterioară a procesului de negociere, menită să avanseze către o pace demnă și durabilă.” DW adaugă că Umerov a anunțat și întărirea delegației ucrainene: „Mâine, șeful Statului Major General, generalul Andrii Hnatov, și adjunctul șefului Direcției de Informații a Apărării a Ucrainei, locotenent-generalul Vadym Skibitskyi, se vor alătura delegației ucrainene.”
Zelenski a avertizat că este „prea devreme pentru a trage concluzii”. „Cheia este că Rusia trebuie să fie pregătită să încheie războiul pe care l-a început”, a spus el, adăugând: „În ceea ce privește substanța discuțiilor de astăzi, este încă prea devreme pentru a trage concluzii. Vom vedea cum evoluează conversația mâine și ce rezultate produce.”
Miza teritoriilor: Donbasul, „condiție foarte importantă” pentru Kremlin
Chestiunea teritorială rămâne principalul punct de blocaj. Rusia ocupă aproximativ 20% din Ucraina, inclusiv părți din estul regiunii Donbas, iar Kremlinul vrea ca Ucraina să cedeze zone întinse; Kievul a exclus acest lucru. În prezent, forțele ruse controlează aproape 90% din Donbas, potrivit DW.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a reiterat vineri cererea Moscovei: „Poziția Rusiei este cunoscută: Ucraina și forțele armate ucrainene trebuie să părăsească Donbasul.” El a adăugat: „Este bine cunoscut că poziția Rusiei este ca Ucraina și forțele armate ucrainene să părăsească teritoriul Donbasului, ele trebuie retrase de acolo. Aceasta este o condiție foarte importantă.”
Zelenski a spus vineri că „Donbasul este o chestiune-cheie” în negocierile de vineri și sâmbătă din EAU. „Cu voia lui Dumnezeu (discuțiile vor duce) la încheierea războiului”, a afirmat el, adăugând: „Ar putea merge diferit, dar este un pas.” În același timp, DW consemnează că un obstacol major este insistența Moscovei ca Kievul să-și retragă trupele chiar și din părți ale estului Donbasului care rămân sub control ucrainean.
În paralel, Germania și-a exprimat îndoiala privind disponibilitatea Rusiei de a face compromisuri. Steffen Meyer, purtător de cuvânt al guvernului german, a declarat vineri: „Există încă întrebări majore cu privire la măsura în care Rusia este într-adevăr dispusă să se îndepărteze de cererile sale maximaliste.” El a subliniat că Germania și alți aliați din UE rămân „foarte strâns implicați” în negocieri și că orice acord „trebuie să fie orientat către obținerea unei păci pe termen lung și durabile”. „Nu s-ar câștiga nimic dacă un acord de pace ar oferi în cele din urmă Rusiei doar un răgaz și i-ar permite să lanseze noi atacuri mai târziu”, a spus Meyer, explicând că de aceea s-a pus accent pe „garanțiile de securitate” pentru Kiev.
Actorii de la masa discuțiilor și diplomația sub presiune
În Abu Dhabi participă, din partea SUA, Steve Witkoff, trimisul special pentru misiuni de pace, precum și Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump, care, potrivit DW, nu are în prezent un titlu oficial în administrația Trump. Din partea Rusiei, Igor Kosyukov, șeful organizației de informații militare GRU, este așteptat să conducă delegația rusă. Din partea Ucrainei, pe lângă Rustem Umerov, este menționat și Kyrylo Budanov, șeful Biroului Președintelui Ucrainei, alături de alți reprezentanți.
The Guardian mai relatează că, cu doar câteva ore înainte ca discuțiile în trei să înceapă, Vladimir Putin a discutat o posibilă soluționare a dosarului ucrainean cu Steve Witkoff și Jared Kushner în cadrul unor „discuții-maraton peste noapte”. Publicația notează și că, deși Zelenski a spus joi la Davos că un potențial acord de pace este „aproape gata”, persistă puncte sensibile nerezolvate, în special cele legate de teritorii.
Totodată, DW reamintește că războiul declanșat de invazia la scară largă a Rusiei în februarie 2022 a ucis zeci de mii de oameni, a strămutat milioane și a devastat mai multe regiuni ale Ucrainei.
Alte evoluții: petrolierul „Grinch”, deturnat spre Marsilia
Într-un dosar separat, marina franceză a deviat petrolierul „Grinch”, reținut joi, către portul Marseille-Fos pentru investigații suplimentare, au declarat surse apropiate anchetei. Armata franceză suspectează că nava opera sub pavilion fals și a interceptat-o; oficialii cred că aparține așa-numitei „flote din umbră”, folosită pentru a ajuta Rusia să eludeze sancțiunile și să exporte petrol.
Petrolierul, care naviga sub pavilionul Comorelor, a fost sechestrat la scurt timp după ce a intrat în Marea Mediterană prin Strâmtoarea Gibraltar și este așteptat să ajungă sâmbătă în portul din sudul Franței. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat joi că marina franceză, cu sprijinul aliaților, a interceptat o navă „supusă sancțiunilor internaționale” și suspectată că arbora un pavilion fals, iar cazul este investigat de procurorul din Marsilia, responsabil de dreptul maritim.
Surse: Deutsche Welle, The Guardian, BBC
