Pe o capelă ortodoxă din București, dedicată „Martirilor și mărturisitorilor din temnițele comuniste”, chipurile unor figuri controversate din Mișcarea Legionară au dispărut la doar două zile după publicarea unei investigații G4Media. În pictura exterioară apăreau Radu Gyr, Valeriu Gafencu și Ilie Lăcătușu, alături de filosoful Mircea Vulcănescu, condamnat pentru crime de război. După ce subiectul a fost făcut public, reprezentanții bisericii au decis să acopere imaginile și să le înlocuiască cu trei sfinți canonizați recent de Biserica Ortodoxă Română, transmițând totodată că „condamnă orice formă de extremism”.
Reacția a venit în contextul în care investigația arătase că, pe capela ridicată în curtea unei biserici din Capitală, erau reprezentați nu doar foști deținuți politici din perioada comunistă, ci și persoane cu legături directe cu Mișcarea Legionară ori cu regimul antonescian. Printre ei, poetul și ideologul legionar Radu Gyr, autor al unor texte de propagandă pentru Garda de Fier, prezentat în pictură în rând cu martirii credinței. Lângă el apărea Valeriu Gafencu, supranumit în anumite cercuri „sfântul închisorilor”, dar și el fost membru legionar, precum și preotul Ilie Lăcătușu, cunoscut pentru cultul popular dezvoltat în jurul rămășițelor sale pământești considerate neputrezite. În același registru era inclus și Mircea Vulcănescu, subsecretar de stat în Ministerul de Finanțe al guvernului Antonescu, condamnat după război pentru crime de război.
După apariția articolului G4Media, care semnala că aceste reprezentări contravin legislației ce interzice cultul persoanelor vinovate de crime de război și promovarea simbolurilor fasciste, rasiste sau xenofobe, parohia a reacționat rapid. În decurs de două zile, chipurile celor patru au fost șterse de pe fațada capelei, iar în locul lor au fost pictați trei sfinți români canonizați în ultimii ani de Sfântul Sinod. Reprezentanții bisericii au transmis că au dorit să elimine orice posibilă asociere cu ideologii extremiste și să aducă în prim-plan figuri recunoscute oficial de Biserica Ortodoxă Română pentru viața lor duhovnicească.
În mesajul public, parohia a subliniat că respinge „orice formă de extremism”, fie el legionar, fascist sau de altă natură, și că intenția inițială a fost de a omagia suferința celor persecutați în temnițele comuniste, nu de a reabilita personaje controversate. Totuși, includerea unor persoane condamnate pentru crime de război sau implicate în Mișcarea Legionară în rândul martirilor a ridicat întrebări serioase despre felul în care este construită memoria publică în spațiul religios și despre limitele dintre cultul sfinților și glorificarea unor figuri politice radicale.
Cazul readuce în discuție și dezbaterea mai veche privind prezența lui Mircea Vulcănescu în spațiul public – de la statui și denumiri de străzi până la reprezentări iconografice –, în condițiile în care legislația românească interzice explicit promovarea persoanelor condamnate pentru crime de război. De această dată, reacția rapidă a parohiei, la doar două zile de la publicarea investigației, arată o sensibilitate crescută la presiunea publică și la riscul de a încălca legea.
Rămâne însă întrebarea cât de răspândită este practica reprezentării unor foști legionari sau colaboratori ai regimului antonescian în pictura bisericească, sub umbrela generică a „martirilor din închisori”, și dacă Biserica Ortodoxă Română va adopta o poziție mai fermă și mai clară pe acest subiect în ansamblu, dincolo de cazul punctual al capelei din București.
Sursa: G4Media.ro.