La Muzeul Național de Artă al României se desfășoară expoziția „România – Reprezentarea identitară a portului popular în artă”, curatoriată de Erwin Kessler, în perioada 21 noiembrie – 8 februarie, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Evenimentul prezintă imagini cu Nicolae Ceaușescu și Corneliu Zelea Codreanu fără nicio referință critică la crimele comise de regimurile comunist și legionar, considerate de critici două regimuri criminale. Potrivit organizatorilor, expoziția oferă o frescă vie a aventurilor artistice ale iei în diverse tehnici, de la pictură și sculptură la grafică, fotografie, obiect, instalație, film, muzică, afișe, modă, timbre, cărți de joc, vaze, bancnote, cărți, albume, desene animate și manuale școlare. Criticii subliniază absența contextualizării negative a propagandei expuse.
Expoziția acordă un spațiu amplu comunismului și influenței sovietice, cu imagini de propagandă precum soții Ceaușescu râzând înconjurați de copii veseli care dansează, dar fără mențiuni despre crimele stalinismului, cenzură sau ororile dictaturii ceaușiste. Nu există referiri la condițiile de trai ale familiilor în perioada comunistă sau la abuzurile sistemului. Daniel Șandru, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), a condamnat această expunere, calificând-o drept iresponsabilitate majoră a unei instituții de stat. El a subliniat că reprezentările artistice din regimurile totalitare au avut un rol propagandistic pregnant și s-a întrebat dacă Ceaușescu și Codreanu reprezintă identitatea și portul popular românesc sau mai degrabă totalitarismul cu crimele și abuzurile sale.
Șandru a avertizat că absența oricărei referințe critice reprezintă falsificarea istoriei prin omisiune și contribuie la întreținerea nostalgiei pro-totalitare din discursul public politic actual. În cazul Ceaușescu, el a indicat o încălcare flagrantă a legislației care interzice promovarea cultului persoanelor condamnate pentru genocid sau crime împotriva umanității, anunțând poziționarea IICCMER în consecință. Pe de altă parte, Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul mișcării legionare, apare într-o vitrină îmbrăcat în costum popular, cu text explicativ despre sosirea sa pe un cal alb, asemănat de țărani cu arhanghelul Mihail. Singurele mențiuni despre legionari sunt vagi: „cei mai violenți extremiști ai spectrului politic local”, „legionarii” și „naționalismul extremist”, fără detalii despre crimele Mișcării Legionare, masacrele antisemite, asasinarea premierilor I.G. Duca și Armand Călinescu sau a lui Nicolae Iorga.
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” nu a transmis un punct de vedere la solicitarea G4Media.ro. Artistul vizual și arhitectul Vladimir Vrapciu consideră că astfel de expoziții normalizează imaginea agresorului și diminuează experiența represiunii istorice. El susține că imaginea agresorului și a regimului său ar trebui limitată la muzee dedicate memoriei și nostalgiei selective, unde admiratorii săi pot vizita asumat. Vrapciu a sesizat Ministerul Culturii privind lipsa referințelor critice la comunism și legionarism, dar instituția nu a reacționat în niciun fel. El critică discursul expoziției pentru cosmetizarea perioadei comuniste sub pretext cultural, tratând constrângerile ideologice ca provocări estetice și relativizând suferința victimelor.
Vrapciu subliniază că organizatorii transformă constrângerile ideologice în provocări artistice, normalizând agresorul și instituționalizând o nostalgie culturală, asemănătoare unui sindrom Stockholm în discursul public. Spațiile culturale publice au responsabilitatea de a evita estetizarea trecutului traumatic. El a atașat imagini din Epoca de Aur pentru a tempera nostalgia și a ilustra realitatea acelui sistem tinerilor entuziaști. Ministerul Culturii a răspuns G4Media.ro că are nevoie de mai mult de 10 zile pentru a verifica aspectele semnalate și a răspunde dacă a luat act de ele.
Erwin Kessler, curatorul expoziției, a transmis un punct de vedere G4Media.ro, acuzând recircularea obsesivă a criticilor lui Vladimir Vrapciu, care a solicitat de mai multe ori expoziții personale la MNAR și a fost refuzat. Kessler interpretează o presupusă dublă negație din întrebarea jurnalistului ca lipsă de problemă cu expoziția, afirmând că aceasta expune corespunzător reprezentările extremiste pentru a ilustra riscul manipulării tradiției în scop ideologic. Expoziția plasează legionarismul și comunismul în același spațiu ca spectre propagandistice, iar lucrarea „La Blouse Roumaine” de Matisse în mijlocul imaginilor comuniste subliniază succesul iei prin globalizare și modernitate, contrastând cu propaganda naționalist-comunistă respingătoare. Miile de vizitatori au înțeles mesajul, spre deosebire de criticii limitați la acuzații nefondate motivate de frustrări personale.
Controversa ridicată de expoziție evidențiază tensiuni privind memoria istorică în instituții publice, cu voci precum Daniel Șandru și Vladimir Vrapciu cerând contextualizare critică, în timp ce curatorul Erwin Kessler apără intenția expoziției ca avertisment împotriva extremismului. Ministerul Culturii întârzie cu un răspuns oficial, iar IICCMER pregătește poziționări legale.
Sursa: G4Media.ro.