Organizația Mondială a Sănătății convoacă luni Comitetul de Urgență pentru a recomanda măsuri temporare în răspunsul la noul focar de Ebola din Republica Democrată Congo, după ce epidemia a fost declarată urgență de sănătate publică de interes internațional și au fost raportate și cazuri în Uganda.
Focarul, concentrat în provincia estică Ituri, a provocat cel puțin 131 de decese și 500 de cazuri, potrivit autorităților congoleze. În Uganda au fost raportate două cazuri, inclusiv un deces, la două persoane care au călătorit din Congo.
Directorul general al OMS a spus că a declarat urgența în baza Articolului 12 din Regulamentul Sanitar Internațional, după consultări cu miniștrii sănătății din ambele țări, invocând îngrijorarea privind „amploarea și viteza epidemiei”. El a indicat mai mulți factori care cresc riscul de extindere: existența unui număr mare de cazuri și decese suspecte dincolo de cele confirmate, apariția de cazuri în zone urbane dens populate — inclusiv Kampala și orașul Goma din RDC — și raportarea unor decese în rândul lucrătorilor sanitari, ceea ce sugerează transmitere asociată îngrijirilor medicale. OMS a mai precizat că aceste riscuri sunt amplificate de mișcările importante de populație din zonă.
De asemenea, a menționat că situația nu îndeplinește criteriile unei urgențe de tip pandemie, precum COVID-19, și a recomandat să nu fie închise granițele internaționale.
Virusul responsabil de focar este Bundibugyo, o tulpină mai rară a Ebola, iar acest lucru complică răspunsul deoarece nu există tratamente sau vaccinuri specifice, potrivit unei specialiste în boli infecțioase și epidemiolog care a tratat pacienți în Africa de Vest în epidemia din 2014-2016. Virusul se transmite prin contact apropiat cu fluidele corporale ale persoanelor bolnave sau decedate — inclusiv transpirație, sânge, fecale sau vomă — iar lucrătorii sanitari și membrii familiei care îngrijesc pacienți sunt expuși celui mai mare risc, potrivit experților.
În lipsa unui vaccin, OMS a indicat că statele pot limita răspândirea prin măsuri precum comunicarea riscurilor și implicarea comunităților, alături de intervenții precum îngrijirea clinică, supravegherea și urmărirea contacților, testarea de laborator, prevenirea și controlul infecțiilor în unități medicale, înmormântări sigure și demne, vaccinare unde este posibil și mobilizare socială.
Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Africa a spus că detectarea lentă a întârziat răspunsul și a oferit virusului timp să se răspândească. Potrivit instituției, focarul a început în aprilie, iar până acum nu este cunoscut cazul index. Cel mai timpuriu caz suspect cunoscut, un bărbat de 59 de ani, a dezvoltat simptome pe 24 aprilie și a murit într-un spital din Ituri pe 27 aprilie. Până când autoritățile sanitare au fost alertate pentru prima dată pe rețelele sociale, pe 5 mai, fuseseră deja înregistrate 50 de decese, a precizat Africa CDC.
OMS a mai spus că au fost raportate cel puțin patru decese în rândul lucrătorilor din sănătate care au prezentat simptome de Ebola.
Surse: UN World Health Organization; Euronews; The Globe and Mail
