Premierul Ungariei, Viktor Orban, susține că deciziile luate la recentul summit al Uniunii Europene de la Bruxelles împing continentul mai aproape de un conflict deschis. Într-un interviu acordat publicației maghiare Magyar Nemzet, liderul de la Budapesta afirmă că, în opinia sa, hotărârile adoptate săptămâna trecută vizează mai degrabă escaladarea războiului din Ucraina și intensificarea confruntării cu Rusia decât apropierea de o soluție pașnică.
Întrebat direct dacă, după discuțiile de la Bruxelles, Europa s-a apropiat de pace sau, dimpotrivă, s-a îndepărtat de ea, Orban a răspuns tranșant că ne-am apropiat de război. El a descris summitul ca pe un moment în care „tot ce am reușit să facem a fost să încetinim ritmul de derivă către război”. Potrivit premierului ungar, au existat lideri europeni care „au vrut să accelereze acest proces până la viteza maximă”, însă Budapesta, alături de alți actori, ar fi reușit să le blocheze planurile. „Procesul nu s-a oprit. Am împiedicat doar accelerarea lui”, a punctat Orban, insistând că direcția generală a UE rămâne una de confruntare.
În analiza sa, scena politică europeană este din nou împărțită în două tabere: una „pro-război” și alta „pro-pace”. Orban susține că, în acest moment, forțele pro-război au avantajul și rezumă situația într-o formulă tăioasă: „Bruxelles vrea război, Ungaria vrea pace”. El a fost chestionat și asupra unei ipoteze extrem de grave: dacă 2025 ar putea fi ultimul an de pace în Europa. Răspunsul său a fost scurt, dar elocvent: „Da, nu poate fi exclus”, lăsând să se înțeleagă că vede un risc real ca în 2026 să izbucnească un conflict mai amplu pe continent.
În continuarea interviului, premierul ungar și-a reluat criticile la adresa Uniunii Europene, acuzând atât modul în care Bruxelles-ul a răspuns războiului din Ucraina, cât și starea generală a economiei europene. Orban afirmă că economia Ungariei „suferă atât din cauza războiului, cât și din cauza declinului Uniunii Europene”. El consideră că politica de sancțiuni adoptată de UE „a distrus industria europeană”, prin creșterea masivă a costurilor cu energia.
Concret, Orban spune că, în urma sancțiunilor, „prețul energiei a devenit de două până la trei ori mai mare decât cel al concurenților noștri”, ceea ce ar face imposibilă competiția pentru companiile europene în raport cu rivalii lor din alte regiuni. În viziunea sa, aceasta este una dintre cauzele principale ale slăbirii economiei UE și ale presiunilor resimțite de statele membre, inclusiv de Ungaria.
Liderul de la Budapesta descrie Uniunea Europeană ca pe o „uniune în declin”, cu efecte directe asupra țărilor membre. „Oricine face parte din ea se degradează odată cu ea”, afirmă Orban, conturând un tablou sumbru al viitorului economic european. În același timp, el admite că, pentru Ungaria, UE este „atât necesară, cât și periculoasă”. Este necesară, explică el, deoarece „o parte semnificativă a exporturilor noastre se îndreaptă către această uniune”, iar piața europeană rămâne esențială pentru economia maghiară.
Pe de altă parte, Orban avertizează că, dacă Budapesta nu reușește să-și reorganizeze exporturile către „alte regiuni în ascensiune”, Ungaria riscă „să cadă odată cu” Uniunea Europeană. El sugerează astfel că strategia economică a țării sale trebuie să includă o diversificare a piețelor de desfacere, pentru a reduce dependența de un bloc comunitar pe care îl consideră în declin și vulnerabil.
Prin acest interviu, Viktor Orban își consolidează poziția de critic vocal al politicilor UE față de războiul din Ucraina și de susținător al unei abordări pe care o numește „pro-pace”, dar care, în practică, se traduce prin opoziție față de sancțiuni și față de sprijinul militar extins pentru Kiev. Declarațiile sale, în special afirmația că „nu poate fi exclus” ca 2025 să fie ultimul an de pace în Europa, alimentează dezbaterea privind riscurile de securitate la nivel continental și adâncesc falia dintre Budapesta și principalele capitale occidentale.
Sursa: Mediafax.
