În ultimele trei zile, oficiali din Statele Unite, Ucraina și mai multe țări europene s-au întâlnit în Florida, la Miami, pentru o nouă rundă de discuții menite să deschidă drumul către încheierea războiului din Ucraina. Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a descris întâlnirile drept „productive și constructive”, subliniind că accentul a fost pus pe alinierea pozițiilor dintre Kiev, Washington și capitalele europene, relatează Reuters. Între timp, președintele american Donald Trump exercită presiuni asupra Kievului și Moscovei pentru a ajunge rapid la un acord, însă divergențele privind teritoriile ocupate rămân majore.
Potrivit relatărilor, Rusia insistă să păstreze controlul asupra regiunilor ucrainene ocupate, în timp ce Kievul respinge categoric orice variantă care ar echivala cu cedări teritoriale. Înaintea discuțiilor cu delegația ucraineană, Witkoff și Jared Kushner, consilier apropiat al lui Trump, au avut o întâlnire cu emisarul președintelui rus, Kirill Dmitriev. Ulterior, cei doi oficiali americani au discutat duminică separat cu reprezentanții Ucrainei, conduși de șeful pentru securitate națională Rustem Umerov, precum și cu negociatori europeni, încercând să armonizeze pozițiile partenerilor occidentali.
Runda de la Miami face parte dintr-o serie mai amplă de negocieri desfășurate pe baza unui plan american structurat în 20 de puncte, care ar urma să stea la baza unui acord de pace. Steve Witkoff a explicat că, în dialogul cu partea ucraineană, discuțiile s-au concentrat pe patru direcții principale. Prima vizează dezvoltarea în continuare a planului în 20 de puncte, prin clarificarea fiecărui capitol și stabilirea responsabilităților. A doua direcție este crearea unui cadru multilateral de garanții de securitate, în care să fie implicate mai multe state occidentale, astfel încât Ucraina să nu rămână izolată în fața unor viitoare amenințări.
A treia componentă se referă la definirea unui set de garanții de securitate oferite direct de Statele Unite, ceea ce ar putea include asistență militară, sprijin pentru apărare antiaeriană și angajamente politice pe termen lung. A patra direcție privește dezvoltarea economică și reconstrucția Ucrainei după război, un capitol care ar necesita investiții de amploare și programe de refacere a infrastructurii civile și industriale. Negociatorii au insistat că nu discută doar principii generale, ci și „termene și secvențierea pașilor următori”, adică ordinea concretă în care ar trebui implementate măsurile, de la încetarea focului până la reconstrucție.
Oficiali americani, ucraineni și europeni au vorbit despre progrese în ceea ce privește pachetul de garanții de securitate pentru Kiev, însă au recunoscut că rămâne neclar dacă propunerile vor fi acceptate de Moscova. Witkoff a ținut să sublinieze că obiectivul Washingtonului nu este doar oprirea imediată a luptelor, ci obținerea unei păci care să ofere Ucrainei „o bază demnă pentru un viitor stabil”. Cu alte cuvinte, SUA vor să evite un acord fragil, care ar lăsa țara vulnerabilă în fața unor noi agresiuni.
În paralel cu negocierile, informațiile deținute de serviciile americane indică faptul că președintele rus Vladimir Putin nu a renunțat la ambițiile sale teritoriale în Ucraina. Acest context tensionat alimentează scepticismul unor politicieni de la Washington. Senatorul republican Lindsey Graham a declarat că, în cazul în care Kremlinul va respinge actuala propunere de pace, Statele Unite ar trebui să adopte sancțiuni și mai dure. El a sugerat măsuri similare celor aplicate recent în cazul tancurilor de petrol din Venezuela și a cerut ca Rusia să fie desemnată „stat sponsor al terorismului pentru răpirea a 20.000 de copii ucraineni”.
O astfel de etichetare ar avea consecințe ample, de la restricții financiare suplimentare până la izolarea diplomatică accentuată a Moscovei. În același timp, ar complica și mai mult eventualele negocieri viitoare, pentru că Rusia ar fi tratată oficial ca stat susținător al terorismului. În prezent, însă, administrația Trump încearcă să mențină un echilibru delicat între presiunea asupra Kremlinului și nevoia de a păstra un canal de dialog deschis, indispensabil pentru orice acord de încetare a focului.
În acest context, discuțiile SUA–Ucraina–Rusia rămân cruciale pentru stabilitatea întregii regiuni și pentru viitorul politic și economic al Ucrainei. Dacă planul în 20 de puncte va reuși să obțină sprijinul tuturor părților, el ar putea deveni baza unei arhitecturi de securitate noi în Europa de Est. În caz contrar, războiul riscă să se prelungească, cu costuri umane și materiale și mai mari, iar presiunea asupra aliaților, inclusiv asupra țărilor NATO din proximitate, va continua să crească.
Sursa: Mediafax.