Un raport preliminar al Pentagonului, aflat încă în lucru și consultat de Reuters, indică o accelerare fără precedent a programului nuclear al Chinei. Documentul nu menționează ținte concrete pentru noile rachete, dar arată că Beijingul a instalat în silozurile construite în apropiere de granița cu Mongolia cel puțin o sută de rachete balistice intercontinentale de tip DF-31. Acestea folosesc combustibil solid, ceea ce le permite să fie lansate foarte rapid în caz de conflict, spre deosebire de rachetele cu combustibil lichid, care au nevoie de proceduri de alimentare îndelungate înainte de tragere. DF-31 sunt capabile să transporte focoase nucleare și să lovească ținte aflate la mii de kilometri distanță.
Este pentru prima dată când oficialii americani vorbesc explicit nu doar despre existența câmpurilor de silozuri chineze, ci și despre faptul că o parte dintre ele ar fi deja operaționale, cu rachete în interior. Raportul, care nu a fost încă publicat oficial, susține că China își extinde și își modernizează arsenalul nuclear într-un ritm mai rapid decât oricare alt stat care deține arme nucleare. Stocul total de focoase al Beijingului este estimat la puțin peste 600 în 2024, semnificativ sub nivelurile Statelor Unite și ale Rusiei, însă Pentagonul avertizează că această cifră ar putea depăși pragul de 1.000 de focoase până în 2030, dacă ritmul actual se menține.
În paralel, Washingtonul constată că autoritățile chineze nu par interesate să participe la negocieri privind controlul armelor nucleare. Această poziție contrastează cu declarațiile fostului președinte american Donald Trump, care a afirmat public că ar dori un acord de denuclearizare ce să includă atât China, cât și Rusia. Potrivit analizei Pentagonului, Beijingul nu dă niciun semn că ar fi dispus să se așeze la masa unor astfel de discuții, preferând să-și dezvolte unilateral capacitățile strategice.
Raportul leagă direct extinderea arsenalului nuclear de ambițiile militare mai largi ale Chinei, în special în ceea ce privește Taiwanul. Documentul sugerează că Beijingul își propune să atingă până în 2027 capacitatea de a purta și chiar de a câștiga un război împotriva insulei. Printre scenariile analizate de armata chineză s-ar afla inclusiv lovituri la distanțe de până la 2.000 de mile marine, capabile să afecteze serios prezența militară a Statelor Unite în Asia-Pacific și să descurajeze intervenția americană într-un conflict în Strâmtoarea Taiwan.
Contextul este cu atât mai delicat cu cât, în mai puțin de două luni, expiră tratatul New START dintre SUA și Rusia, ultimul mare acord care limitează armele nucleare strategice ale celor două puteri. Tratatul nu mai poate fi prelungit, iar experții se tem că, odată dispărut acest cadru, lumea ar putea intra într-o nouă cursă a înarmării, de data aceasta în trei: SUA, Rusia și China. Creșterea rapidă a arsenalului chinez și lipsa de apetit pentru negocieri sporesc îngrijorările privind stabilitatea strategică globală.
Raportul Pentagonului notează și faptul că președintele Xi Jinping a declanșat o amplă campanie anticorupție în interiorul armatei și al industriei de apărare. Pe termen scurt, această „curățenie” ar putea afecta capacitatea operațională, inclusiv în domeniul nuclear, deoarece zeci de directori și foști oficiali din companiile de armament de stat au fost anchetați sau înlăturați în ultimul an și jumătate. Printre sectoarele vizate se numără industria nucleară și construcțiile navale, domenii esențiale pentru modernizarea arsenalului. Pe termen lung însă, Pentagonul apreciază că aceste măsuri ar putea duce la o armată mai disciplinată și mai eficientă, capabilă să gestioneze un arsenal tot mai complex.
Pentru aliații SUA, inclusiv statele europene, evaluarea Pentagonului ridică întrebări despre echilibrul de putere la nivel global și despre necesitatea unor noi mecanisme de control al armamentului care să includă și China. În lipsa lor, creșterea numărului de focoase chineze și apariția unor câmpuri de silozuri cu peste o sută de rachete DF-31 amplifică riscul de neînțelegeri și escaladări într-o regiune deja tensionată.
Sursa: Biziday (via Reuters).