Start-up-ul german Proxima Fusion, desprins din Institutul Max Planck pentru Fizica Plasmei, dezvoltă reactoare de tip „stellarator” și își propune să pună în funcțiune un demonstrator în prima parte a anilor 2030, pe fondul reluării dezbaterii europene despre securitatea energetică după perturbări majore pe piața petrolului.
Războiul din Iran, început pe 28 februarie, și decizia ulterioară a Iranului de a limita puternic transporturile prin Strâmtoarea Hormuz, o rută vitală pentru transportul global de petrol, au declanșat ceea ce Agenția Internațională a Energiei a descris drept cea mai mare perturbare a aprovizionării din istoria pieței petrolului. Criza a determinat factorii de decizie din Europa să reevalueze dependența de importurile de combustibili fosili și să caute alternative interne, inclusiv energie regenerabilă și nucleară.
Fuziunea nucleară, diferită de fisiunea utilizată în centralele nucleare convenționale, produce energie prin unirea nucleelor atomice ușoare. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) afirmă că fuziunea are potențialul de a genera de patru ori mai multă energie pe kilogram de combustibil decât fisiunea și de aproape patru milioane de ori mai multă energie decât arderea petrolului sau a cărbunelui. AIEA mai spune că fuziunea nu produce emisii de CO2 și nu generează deșeuri radioactive de lungă durată, însă tehnologia nu este încă o realitate comercială, deoarece inițierea și menținerea reacției necesită un aport energetic mare.
Proxima Fusion, cu sediul la Munchen și înființată în 2023, lucrează la un dispozitiv numit Alpha, un demonstrator care ar urma să testeze funcționarea unui stellarator și posibilitatea obținerii unui câștig net de energie, adică producerea unei cantități de energie cel puțin egale cu cea necesară încălzirii plasmei. Directorul general și cofondatorul companiei, Francesco Sciortino, a declarat că Alpha se află în faza de fabricație și că planul este ca acesta să fie operațional la începutul anilor 2030.
Compania dezvoltă, de asemenea, proiectul Stellaris, pe care îl descrie drept prima centrală comercială de fuziune, planificată pe amplasamentul unei foste centrale nucleare pe fisiune din Gudremmingen, Germania. Sciortino a spus că obiectivul este construirea unei soluții care „să poată fi scalată” și să fie viabilă economic, adăugând că Stellaris ar urma să devină operațională în a doua parte a anilor 2030, puțin mai târziu decât Alpha.
Germania, care a finalizat eliminarea treptată a energiei nucleare pe fisiune în aprilie 2023, investește în dezvoltarea fuziunii. În octombrie 2025, cabinetul cancelarului Friedrich Merz a prezentat un plan de acțiune pentru sprijinirea și accelerarea dezvoltării tehnologiei de fuziune nucleară, care prevede investiții de peste două miliarde de euro până în 2029 pentru construirea unei centrale de fuziune.
În același timp, unii cercetători contestă estimările privind scăderea costurilor. Într-un studiu publicat recent în Nature Energy, o echipă de autori susține că viitorul cost al centralelor de fuziune este foarte incert și că ratele de învățare sunt supraestimate. Lingxi Tang, doctorand la ETH Zurich și coautor, a declarat că unele studii anterioare indicau rate de învățare de 8–20%, însă analiza echipei sale sugerează valori mai mici, de circa 2–8%, invocând lipsa unei fundamentări solide și ceea ce el a numit „bias de optimism” în comunitatea investițiilor private.
Surse: Euronews