În primele 11 luni ale anului 2025, veniturile din fondurile nerambursabile ale UE au totalizat 9 miliarde de euro, reprezentând 2,4% din PIB-ul estimat la 1.900 miliarde de lei și 7,6% din veniturile bugetare de 592 miliarde de lei, conform datelor Ministerului Finanțelor. Aceste sume au jucat un rol crucial în salvarea bugetului României, în contextul unei crize bugetare și al unei creșteri economice slabe. Autorul articolului, Iulian Anghel, subliniază că fondurile UE au compensat scăderile altor cheltuieli, permițând cele mai mari investiții anuale din istoria țării.
Cheltuielile pentru investiții, incluzând cheltuielile de capital și cele din programe de dezvoltare finanțate intern și extern, au atins 108,4 miliarde de lei la 11 luni din 2025, în creștere cu 16,4% față de 93,1 miliarde de lei din perioada similară a anului precedent. Aceasta marchează recordul absolut al investițiilor într-un singur an în România. Totuși, criza bugetară s-a reflectat în cheltuielile de capital, care au scăzut cu 6% la 51 de miliarde de lei comparativ cu anul trecut.
Veniturile din fonduri structurale UE nerambursabile au crescut cu 54% an/an, ajungând la 32 de miliarde de lei echivalentul a 6,4 miliarde de euro, în timp ce cele din PNRR nerambursabile au urcat cu 113% la 13 miliarde de lei (2,6 miliarde de euro). Din totalul cheltuielilor de investiții de 108 miliarde de lei, 41,7% provin din fonduri UE structurale sau PNRR. Ministerul Finanțelor înregistrează în execuția bugetară doar veniturile nerambursabile din PNRR, excluzând împrumuturile din aceeași sursă.
Veniturile bugetare totale au rămas la o pondere de 31% din PIB, în timp ce cheltuielile au fost 37,5% din PIB, o creștere de doar 0,4 puncte procentuale față de anul precedent, deși taxele au fost majorate. Veniturile fiscale nete de sprijinul european se situează la aproximativ 28% din PIB, puțin peste nivelul din 2024. Aceste evoluții arată dependența de fondurile europene pentru menținerea echilibrului.
Detaliat pe categorii, veniturile din fonduri structurale UE au fost de 31,6 miliarde de lei, în plus cu 54,2% an/an, iar cele nerambursabile din PNRR de 13 miliarde de lei, plus 113% an/an. La cheltuieli, cele din fonduri structurale UE au totalizat 38 miliarde de lei (+52% an/an), din PNRR nerambursabile 16,5 miliarde de lei (+112,5% an/an) și din împrumuturi PNRR 18,4 miliarde de lei (+73,4% an/an).
Deficitul bugetar s-a îmbunătățit ușor la 6,4% din PIB, echivalentul a 122 miliarde de lei, față de 7,1% în aceeași perioadă din 2024. Contribuția fondurilor UE de 2,4 puncte procentuale din PIB a fost determinantă în această reducere, evidențiind rolul lor esențial în gestionarea finanțelor publice românești în 2025.
Astfel, în ciuda presiunilor bugetare, absorbția accelerată a fondurilor UE a susținut investițiile record și a temperat deficitul, oferind o gură de oxigen bugetului național. Contextul explicat de autor arată că fără aceste resurse, situația financiară ar fi fost mult mai gravă, cu investiții reduse și un deficit mai pronunțat.
Sursa: Ziarul Financiar.