Protestele se sting în stradă, dar criza se adâncește.
După aproape trei săptămâni de proteste violente și represiune dură, Iranul pare să fi intrat într-o fază de aparentă „calmare”. Străzile marilor orașe sunt mai tăcute, iar manifestațiile de amploare au dispărut. În spatele acestei liniști însă, autoritățile consolidează controlul prin arestări în masă, amenințări cu pedepse capitale și o izolare informațională fără precedent.
Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, actualul val de proteste este cel mai sângeros din ultimii ani, iar metodele folosite de regim indică o strategie de intimidare pe termen lung, nu o reacție temporară.
Foto credit: Fars Media Corporation, CC BY 4.0 https://creativecommons.org/licenses/by/4.0, via Wikimedia Commons
Mii de morți și arestări pe scară largă
Grupul pentru drepturile omului HRANA, citat de Reuters, afirmă că peste 3.000 de persoane au fost ucise în timpul represiunii, majoritatea protestatari civili. Alte mii au fost rănite sau reținute, iar procesele se desfășoară rapid, adesea fără garanții juridice clare.
Autoritățile iraniene nu au confirmat oficial aceste cifre și susțin că protestele au fost „instigate din exterior”, însă nu au oferit un bilanț transparent al victimelor.
Cleric influent cere execuții pentru protestatari
Pe fondul acestei represiuni, retorica oficială s-a radicalizat. Într-un discurs public, ayatollahul Ahmad Khatami, cleric hard-line și figură influentă a establishmentului religios, a cerut pedepse exemplare, inclusiv execuții, pentru unii dintre protestatarii reținuți, susținând că statul nu trebuie să manifeste „niciun fel de indulgență” față de cei considerați vinovați de tulburări.
Declarațiile lui Khatami nu reprezintă o poziție formală a justiției iraniene, dar sunt percepute ca un semnal politic puternic, menit să justifice înăsprirea represiunii și să descurajeze orice reluare a protestelor.
Internetul, transformat într-un „privilegiu de stat”
Un element central al strategiei regimului este izolarea digitală. Potrivit unor organizații care monitorizează cenzura online, Iranul a redus drastic accesul la internetul global, menținând conectivitatea doar pentru instituții, companii selectate și persoane verificate de autorități.
The Guardian relatează că Teheranul analizează chiar o separare permanentă de internetul global, transformând accesul online într-un privilegiu controlat de stat. Scopul este dublu: limitarea coordonării protestelor și blocarea informațiilor despre represiune către exterior.
O opoziție slăbită, dar nu înfrântă
Deși protestele de stradă s-au diminuat, analiștii avertizează că tensiunile sociale nu au dispărut. Opoziția este fragmentată, iar populația este profund afectată de violență, frică și lipsa de informații.
În paralel, figuri ale opoziției din exil, precum Reza Pahlavi, încearcă să capitalizeze nemulțumirea populară, însă fără o structură internă solidă și în condițiile unei supravegheri totale, capacitatea de mobilizare rămâne limitată.
Ce urmează pentru Iran
Actuala strategie a regimului — represiune dură, izolare informațională și retorică radicală — sugerează că autoritățile se pregătesc pentru o criză de durată, nu pentru o reconciliere internă. Chiar dacă protestele au fost temporar reduse la tăcere, costurile sociale și politice ale represiunii riscă să se acumuleze.
Pentru Iran, miza nu mai este doar supraviețuirea regimului, ci redefinirea relației dintre stat și societate într-o epocă în care controlul total devine tot mai dificil, chiar și în spatele unui zid digital.
Surse: Reuters; The Guardian; Al Jazeera; NPR; AL-Monitor; Foreign Policy
Scris de Ziare pe Scurt
