Președintele Donald Trump a anunțat un controversat „acord cadru” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, privind Groenlanda, dar detaliile rămân neclare, iar oficialii danezi și groenlandezi declară că nu știu despre ce este vorba. Episodul a expus fracturi profunde în alianța transatlantică și a generat îngrijorări cu privire la viitorul NATO.
Un acord negociat în secret care a luat Europa prin surprindere
La 21 ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos, Trump a anunțat că a ajuns la un „cadru pentru un acord viitor cu privire la Groenlanda” după discuții cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Președintele american a declarat că nu va mai impune tarifele de 10% cu care amenințase țările europene care se opun preluării Groenlandei și că nu va folosi forța militară.
Dar diplomații europeni au declarat pentru MS NOW că Rutte „a negociat asta pe cont propriu” și că „danezii sunt încă stresați.” Un diplomat european a descris situația ca fiind „cel mai bun mod de a ne diviza,” în special după ce țările UE au stat unite în opoziția față de cerințele președintelui Trump la Davos.
Comandantul suprem al forțelor aliate NATO pentru Europa, generalul Alexus Grynkewich, a confirmat că alianța nu a avut cunoștință prealabilă: „Nu am avut nicio discuție despre acel cadru de securitate; am aflat despre el când a aflat toată lumea.”
Groenlanda și Danemarca: „Nu știm ce este în acest acord”
Primul-ministru al Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat joi într-o conferință de presă la Nuuk că nu cunoaște detaliile acordului anunțat de Trump cu o zi înainte. „Suntem pregătiți să discutăm multe lucruri și suntem pregătiți să negociem un parteneriat mai bun. Dar suveranitatea este o linie roșie,” a subliniat Nielsen.
Prima-ministră a Danemarcei, Mette Frederiksen, numită uneori „Doamna de Fier” a Danemarcei, a menținut aceeași poziție fermă: „Nu putem negocia suveranitatea noastră.” Ea a părut să minimizeze acordul lui Rutte, declarând că acesta „nu are mandat” să negocieze în numele Regatului Danemarcei pe chestiuni de suveranitate a Groenlandei.
Un oficial danez a declarat pentru Associated Press că Trump și Rutte au convenit că Danemarca și SUA „vor începe să discute,” iar NATO sau Rutte vor fi incluși „când este necesar.” Nielsen a spus că liniile roșii ale Groenlandei, care au fost recent transmise lui Rutte de oficiali danezi și groenlandezi, au fost „livrate” lui Trump, dar „nu există nimic despre un acord privind resursele minerale sau orice altceva.”
Ce vrea de fapt Trump: „Acces total” și suveranitate asupra bazelor
În interviuri ulterioare, Trump a clarificat parțial ce își dorește. În discuția cu Fox Business Network, președintele a spus că acordul cadru va oferi SUA „acces total” la Groenlanda: „Se negociază acum detaliile. Dar esențial este acces total. Nu există sfârșit, nu există limită de timp.”
Într-un interviu cu New York Post, Trump a mers mai departe, declarând că SUA va obține suveranitate asupra părților din Groenlanda care găzduiesc baze militare americane. „Da. Vom avea tot ce vrem. Avem niște discuții interesante în curs,” a spus Trump.
New York Post a raportat că una dintre propunerile în discuție nu ar implica proprietatea SUA asupra teritoriului groenandez, ci ar permite suveranitate asupra bazelor, precum Baza Spațială Pituffik – un aranjament similar cu suveranitatea pe care Regatul Unit o are asupra bazelor sale militare din Cipru.
Trump a sugerat de asemenea că acordul implică drepturi minerale pentru SUA și sistemul de apărare cu rachete „Golden Dome” al administrației sale, un sistem de 175 miliarde dolari care ar plasa arme americane în spațiu pentru prima dată.
Escaladarea care a dus la criză: De la amenințări militare la tarife comerciale
Criza actuală a început să escaladeze în ianuarie 2026, după ce Trump a refuzat să excludă folosirea forței militare pentru anexarea Groenlandei. La 7 ianuarie, într-un interviu pentru The Atlantic, Trump a declarat: „Avem nevoie de Groenlanda, absolut. Este înconjurată de nave rusești și chinezești. Avem nevoie de Groenlanda din punct de vedere al securității naționale și Danemarca vă pot spune că nu va putea face asta, .”
Amenințările au escaladat rapid. Trump a amenințat cu impunerea unui tarif de import de 25% asupra bunurilor UE dacă Danemarca nu cedează Groenlanda. El a scris pe rețelele sociale: „Statele Unite au nevoie de Groenlanda în scopuri de securitate națională. Este vital pentru Golden Dome pe care îl construim. NATO ar trebui să deschidă calea pentru a o obține.”
În postări ulterioare, Trump a adăugat: „NATO devine mult mai formidabil și eficient cu Groenlanda în mâinile STATELOR UNITE. Orice mai puțin decât asta este inacceptabil.”
Christopher S. Chivvis, de la Carnegie Endowment for International Peace, argumentează că amenințarea tarifară pentru a facilita anexarea Groenlandei de către SUA reprezintă o ruptură fundamentală cu ordinea transatlantică post-1945. El susține că prin legarea accesului comercial de suveranitatea teritorială a unui aliat NATO, Statele Unite s-ar transforma dintr-un garant de securitate într-o formă de putere imperială.
Reacția europeană: Desfășurare de trupe și invocare a Articolului 5
Premierul Groenlandei și prima-ministră a Danemarcei au respins orice perspectivă de preluare americană, declarând că trupele daneze vor apăra Groenlanda în cazul unui atac. Danemarca a declarat că ar invoca Articolul 5 al NATO dacă ar fi atacată, iar comisarul UE pentru apărare, Andrius Kubilius, a avertizat că ar fi sfârșitul NATO dacă SUA ar invada Groenlanda și că membrii UE ar fi obligați să vină în ajutorul Danemarcei.
Danemarca și opt aliați NATO au desfășurat forțe pentru a apăra teritoriul. La 19 ianuarie, soldați împreună cu șeful Armatei Regale Daneze, generalul Peter Harling Boysen, au început să sosească în Groenlanda. Danemarca a anunțat că o „contribuție substanțială” a forțelor sale armate va fi trimisă acolo. Generalul Boysen a declarat: „Sunt gata să apăr Groenlanda.” Soldații au aterizat la Kangerlussuaq, în vestul Groenlandei.
La 20 ianuarie, Danemarca a desfășurat trupe suplimentare în Groenlanda, trimițând zeci de soldați și lideri militari superiori în teritoriul arctic pentru a-și consolida prezența și a participa la exerciții multinaționale în curs.
Germania a anunțat că trimite o echipă de 13 militari la Nuuk pentru a ajuta la consolidarea prezenței de securitate. Franța a solicitat un exercițiu militar NATO în Groenlanda, potrivit unei declarații de la Élysée.
Opoziția din SUA: Doar 8% susțin invazia
Amenințările lui Trump au stârnit proteste la scară largă împotriva anexării atât în Groenlanda, cât și în Danemarca. Un sondaj YouGov a constatat că doar 8% dintre americani susțin o invazie a Groenlandei, 73% fiind împotrivă.
Acțiunile lui Trump s-au confruntat cu opoziția puternică din partea ambelor partide majore din Congres. Președintele republican al Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a descris amenințările lui Trump ca fiind „complet neadecvate.” Congresmanul republican Don Bacon a prezis că o invazie a Groenlandei ar duce la destituirea imediată a lui Trump cu sprijin republican, adăugând că „mulți republicani sunt furioși pe amenințările lui Trump împotriva Groenlandei.”
O delegație congresională bipartizană a călătorit la Copenhaga pentru a-și exprima solidaritatea cu Danemarca.
Reacțiile liderilor europeni: „Nu vom ceda la intimidări”
Președintele francez Emmanuel Macron, fără a-l menționa pe Trump pe nume, a avertizat marți la Davos despre o trecere la „o lume fără reguli” și a spus că Europa nu va fi intimidată de „intimidatori.” A declarat că faptul că Europa ia în considerare utilizarea Anti-Coercion Instrument (ACI) împotriva SUA este „nebunesc.”
Premierul canadian Mark Carney a avertizat adunarea de la Davos că „vechea ordine nu se va întoarce” și că „nostalgia nu este o strategie.” A spus că noua ordine este „un sistem de rivalitate crescândă între marile puteri în care cei mai puternici își urmăresc interesele folosind integrarea economică ca mijloc de coerciție.”
Premierul britanic Keir Starmer a declarat în Camera Comunelor: „Marea Britanie nu va ceda în ceea ce privește principiile și valorile noastre despre viitorul Groenlandei sub amenințarea cu tarife, și aceasta este poziția mea clară.”
Premierul suedez Ulf Kristersson a declarat joi: „Majoritatea oamenilor nu au o legătură directă cu Groenlanda. Dar ar trebui să încercați să vă imaginați ce se întâmplă când o altă țară pune la îndoială dacă granițele unei țări există – și ar trebui să fie respectate. Sunt destul de multe țări care au insule situate la o anumită distanță de continent. Destul de mulți își pot imagina cum ar reacționa ei înșiși dacă o altă țară ar face revendicări asupra acelor insule. Reacția Danemarcei a fost complet naturală.”
Exerciții militare NATO: Cold Response 26
Pe fondul tensiunilor, aproximativ 3.000 de militari americani din Infanteria Marină se deplasează în Norvegia în ianuarie pentru a începe antrenamentul pentru exercițiul militar NATO „Cold Response 26”, care va testa capacitatea alianței de a opera în Arctica.
„Acest exercițiu nu este doar despre pregătirea pentru amenințările de astăzi,” a declarat generalul-maior Daniel L. Shipley, comandantul Forțelor Corpului de Marină al SUA pentru Europa și Africa. „Este despre construirea capacităților și consolidarea capacității necesare pentru a descuraja agresiunea viitoare și a proteja interesele noastre comune.”
Peste 25.000 de militari din Canada, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Olanda, Spania, Suedia și Regatul Unit vor participa la exercițiile programate pentru martie.
Generalul-maior Farrell J. Sullivan a adăugat: „Acest exercițiu este despre mai mult decât doar tehnologie; este despre forjarea obiceiurilor de disciplină și încredere care definesc adevărata pregătire pentru luptă și demonstrează angajamentul nostru neclintit față de apărarea colectivă a acestei Alianțe.”
Șeful NATO, Mark Rutte, a respins sugestia lui Trump că alianța nu ar sta alături de Washington dacă SUA ar fi vreodată atacată din nou. „Puteți fi siguri, absolut, dacă vreodată SUA va fi sub atac, aliații voștri vor fi cu voi,” a spus Rutte, referindu-se la reacția NATO după 11 septembrie 2001.
Contextul istoric și strategic
Groenlanda este un teritoriu semi-autonom al Regatului Danemarcei și este asociată cu regatele scandinave de peste un mileniu, începând din 986 d.Hr. când coloniștii nordici din ceea ce este acum Norvegia și Islanda s-au așezat acolo.
Ca parte a regiunii nordice și a Regatului Danemarcei, Groenlanda este membru asociat al Consiliului Nordic și unul dintre Țările și Teritoriile de Peste Mări ale Uniunii Europene.
Danemarca este unul dintre cele douăsprezece state membre fondatoare originale ale NATO și a semnat Acordul de Apărare al Groenlandei cu SUA în 1951, permițând forțelor armate americane să opereze în Groenlanda cu consimțământul danez în cadrul NATO. La apogeul său, aproximativ 10.000 de militari americani erau staționați în Groenlanda, inclusiv aproximativ 6.000 la ceea ce este acum Baza Spațială Pituffik.
După Războiul Rece, Groenlanda a devenit o prioritate strategică mai mică pentru SUA, care și-a redus treptat prezența la aproximativ 150 de militari până în 2026. Danemarca și-a intensificat apărarea arctică și a condus un mare exercițiu NATO în Groenlanda în 2025, implicând peste 550 de soldați, inclusiv forțe speciale, din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța și Germania.
Trump a încercat fără succes să cumpere Groenlanda în timpul primului său mandat prezidențial, în 2019, când a declarat că administrația sa era interesată să achiziționeze teritoriul pentru că era esențial pentru securitatea națională a SUA – dar a recunoscut că ideea nu era prioritară. Danemarca a respins noțiunea ca fiind „absurdă” la acel moment. Trump a numit-o pe Frederiksen „răutăcioasă” și a anulat o vizită în Danemarca.
Fiul lui Trump, Donald Trump Jr., a vizitat Groenlanda la începutul anului 2025, alimentând speculațiile că Trump va căuta să o achiziționeze în al doilea mandat.
Pregătirea pentru dezastre: Groenlandezii sfătuiți să stocheze provizii
În contextul tensiunilor crescânde, guvernul Groenlandei a lansat o broșură cu detalii despre pregătirea pentru dezastre, încurajând locuitorii să depoziteze apă potabilă, alimente, medicamente, îmbrăcăminte caldă și dispozitive alternative de comunicare suficiente pentru cel puțin cinci zile.
Guvernul a subliniat că acest ghid nu este o expresie a faptului că o criză este iminentă. „Am fost doar la magazin alimentar și am cumpărat provizii,” a declarat Tony Jakobsen din Nuuk pentru PBS News, arătând conținutul sacilor care includeau lumânări, gustări și hârtie igienică.
Pana de curent din weekend
Sâmbătă seara, în jurul orei 22:30 (00:30 GMT duminică), utilizatorii de rețele sociale au început să raporteze o pană totală de curent în Nuuk. Compania de utilități publice a anunțat pe Facebook că vânturi puternice la principala centrală hidroelectrică Buksefjord au cauzat „o eroare de linie pe rețeaua noastră de transmisie.”
Pana a afectat și alimentarea cu apă în unele zone, precum și conectivitatea la internet. În timpul defecțiunii, aurora boreală strălucea deasupra capitalei groenlandeze, oferind un contrast vizual izbitor.
Implicații pe termen lung: Daune ireversibile pentru NATO?
Criza Groenlandei a fost descrisă ca unul dintre cele mai eratice episoade implicând un președinte american, ridicând îngrijorări cu privire la vârsta și aptitudinea lui Trump pentru funcție, dar și ca fiind dăunătoare poziției globale a SUA și arătând limitele puterilor sale coercitive.
David Ignatius a argumentat că eforturile lui Trump de a anexa Groenlanda au declanșat o criză serioasă care ar putea submina securitatea SUA pentru decenii, cu costuri potențiale mult mai mari decât orice beneficii strategice ale controlului insulei.
Analiștii de la Carnegie Endowment for International Peace au scris: „Chiar dacă acest capitol al confruntării asupra Groenlandei se îndreaptă către o retragere diplomatică, dauna nu va fi ușor reparată. Unii lideri NATO, după ce au trecut prin episoade de angoasă existențială în primăvara trecută doar pentru a ieși intacți după summit-ul de la Haga, vorbesc acum cu un fel de realism întărit. Alianța transatlantică, spun ei, ar putea pur și simplu să trebuiască să reziste unei crize fără precedent la fiecare șase luni.”
Experții mai avertizează: „O alianță poate supraviețui șocurilor repetate. Dar fiecare ridică pragul pentru restabilirea încrederii. Europenii nu au trebuit să ia o decizie în această săptămână despre represalii. Dar trebuie să folosească acest episod pentru a reflecta asupra faptului că fragmentarea are propriile sale costuri. Când Europa nu poate vorbi clar despre liniile sale roșii, invită la testare.”
Carnegie Endowment mai subliniază: „Episodul contează pentru că a trecut o linie care nu poate fi netrecută: cel mai puternic membru al NATO a provocat în mod deschis integritatea teritorială, suveranitatea și capacitatea politică a altuia. Chiar și fără forță sau sancțiuni, această breșă slăbește alianța într-un mod durabil.”
Danemarca și Groenlanda au fost explicite că Statele Unite se bucură deja de tot ce au cerut vreodată pe insulă. Tratatele existente acordă acces larg, inclusiv dreptul de a construi noi facilități militare. O soluție creativă la cererile președintelui ar putea fi să permită Statelor Unite să revendice suveranitatea doar asupra anumitor porțiuni de teren pentru a construi baze militare. Dar, după cum notează analiștii, „a permite unei puteri străine să poziționeze forțe pe teritoriul tău se bazează în cele din urmă pe încrederea în reținere. Acea încredere a fost zguduită iremediabil.”
Surse: Al Jazeera, Wikipedia, CNBC, PBS News, Fortune, The Washington Post, Military Times, Carnegie Endowment for International Peace, Euronews, MS NOW, NATO, Reuters, New York Post, Fox Business Network
