Autoritățile din vestul Libiei spun că Saddam Haftar, adjunctul comandantului autointitulatei Armate Naționale Libiene (LNA), ar fi supravegheat o „celulă teroristă” implicată în atacuri cu drone asupra infrastructurii energetice și de combustibil, acuzații care complică eforturile susținute de SUA și ONU pentru unificarea instituțiilor și organizarea de alegeri.
Potrivit unor surse din Guvernul de Uniune Națională (GNU), suspecții reținuți după atacuri ar fi lucrat pentru Saddam Haftar. „Nu a fost luată nicio decizie formală, dar în lumina a ceea ce a fost descoperit este imposibil să lucrăm cu Saddam”, au declarat oficiali GNU sub protecția anonimatului.
GNU a anunțat că la 5 septembrie a arestat în sudul Tripoli trei cetățeni libieni și un cetățean spaniol, suspectați că ar fi avut un rol într-un complot ce urma să includă un atac asupra aeroportului din capitală. O evaluare citată de autorități indica faptul că grupul ar fi putut include, în total, cinci spanioli și patru libieni.
Cei trei libieni arestați ar fi fost afiliați brigăzii Tareq ben Ziyad, o formațiune asociată LNA, potrivit acelorași surse. Într-o descriere asociată anchetei, se menționează că patru persoane au fost arestate după atacul asupra stației petroliere Zawiya, iar trei dintre libienii reținuți ar fi fost legați de Saddam Haftar.
Atacurile cu drone din august, desfășurate pe parcursul a mai mult de cinci zile, au vizat stația petrolieră Zawiya și facilități de stocare a combustibilului din vestul țării și au agravat penele de curent, sporind presiunea publică asupra GNU și a premierului Abdul Hamid Dbeibah. Compania națională de petrol a Libiei a declarat că o lovitură asupra unui rezervor de benzină de la complexul Zawiya a declanșat un incendiu major și prăbușirea rezervorului, care conținea aproximativ 4,5 milioane de litri de combustibil.
Acuzațiile apar într-un moment în care Washingtonul îl vede tot mai mult pe Saddam Haftar ca pe o piesă importantă în planurile de unificare a instituțiilor de securitate, judiciare și politice. Consilierul pentru Africa al lui Donald Trump, Massad Boulos, a promovat un plan de „fuziune” a celor două centre de putere, în care liderul militar din est, Khalifa Haftar, ar urma să devină președinte, iar un membru al familiei Dbeibah să devină prim-ministru. Întrebat despre caracterul acestui aranjament, Boulos a spus: „Nu este vorba despre familii sau nume”, adăugând: „La sfârșitul zilei, aceștia sunt indivizi care trebuie să fie într-o poziție sau alta”.
Episodul riscă să afecteze și discuțiile „4+4” sponsorizate de ONU între principalele patru instituții politice, care au dus în august la un acord pentru organizarea de alegeri în termen de doi ani, acord susținut de Consiliul de Securitate al ONU. Ministrul de stat pentru afaceri politice din GNU, Walid Ellafi, a spus că sprijinul guvernului pentru acest proces se bazează pe rolul lui ca „un cadru sponsorizat de ONU” pentru rezultate practice către alegeri, „nu ca o înțelegere politică ce trece cu vederea încălcările sau pune deoparte drepturile celor afectați”, făcând referire inclusiv la nemulțumiri vechi, precum strămutarea a 9.000 de familii din Benghazi în războiul din 2014.
Libia rămâne divizată între est și vest de la căderea lui Muammar Gaddafi în 2011, iar țara bogată în petrol a fost marcată de rivalități între grupări armate și de influența unor actori externi. În est, acuzațiile privind operațiunea de sabotaj ar putea intensifica și competiția internă pentru putere între cei trei fii ai lui Khalifa Haftar, în condițiile în care Saddam este considerat moștenitorul cel mai probabil și a dominat până acum principalele negocieri politice.
Surse: The Guardian
