Raportul Oxfam, publicat la deschiderea forumului de la Davos, arată că bogații lumii au cu de 4.000 de ori mai multe șanse să dețină funcții politice decât cetățenii obișnuiți, într-o concentrare periculoasă de putere economică și politică
Luni, 19 ianuarie 2026, în timp ce elita mondială se adună la Davos pentru Forumul Economic Mondial, organizația Oxfam International a publicat un raport alarmant: averea colectivă a miliardarilor lumii a atins un maxim istoric de 18,3 trilioane de dolari în 2025, crescând cu peste 16% într-un singur an – de trei ori mai rapid decât media ultimilor cinci ani.
În aceeași perioadă, aproape jumătate din populația globului – 3,8 miliarde de oameni – trăiește în sărăcie, iar unul din patru oameni nu are suficientă mâncare în mod regulat.
2,5 trilioane de dolari în plus într-un singur an
Raportul Oxfam, intitulat „Rezistând la Domnia Bogaților: Protejând Libertatea de Puterea Miliardarilor”, relevă că numărul total de miliardari a depășit pentru prima dată 3.000 în 2025. Averea lor colectivă a crescut cu 2,5 trilioane de dolari anul trecut – aproape echivalentul averii totale deținute de jumătatea cea mai săracă a umanității.
Pentru a pune lucrurile în perspectivă: suma de 2,5 trilioane de dolari ar fi suficientă pentru a eradica sărăcia extremă de 26 de ori.
De la pandemie încoace, averea miliardarilor a crescut cu 81%, în timp ce progresul în reducerea sărăciei la nivel global a stagnat, rămânând în general la nivelurile din 2019.
Elon Musk: primul om cu jumătate de trilion de dolari
În octombrie 2025, Elon Musk a devenit primul om din istorie care a depășit pragul de jumătate de trilion de dolari în avere personală. Dacă miliardarul american are un an 2026 la fel de profitabil ca 2025, averea sa ar putea depăși 1 trilion de dolari înainte de următorul forum de la Davos, estimează Rebecca Riddell, responsabilă senior pentru justiție economică la Oxfam America.
Musk, cel mai bogat om din lume, a fost și cel mai mare donator individual în alegerile americane din 2024, cheltuind sume masive pentru a-l propulsa pe Donald Trump la Casa Albă pentru un al doilea mandat. Recent, s-a raportat că Musk a cheltuit un record personal de 10 milioane de dolari într-o singură cursă pentru Senatul SUA.
Miliardarii au de 4.000 de ori mai multe șanse să dețină funcții politice
Poate cel mai îngrijorător aspect al raportului Oxfam este legătura strânsă dintre averea extremă și puterea politică.
Organizația estimează că miliardarii au cu 4.000 de ori mai multe șanse să dețină funcții politice decât cetățenii obișnuiți. Un sondaj World Values Survey realizat în 66 de țări a constatat că aproape jumătate dintre respondenți cred că bogații cumpără adesea alegerile în țara lor.
„Decalajul din ce în ce mai mare între bogați și restul creează în același timp un deficit politic extrem de periculos și nesustenabil”, a declarat Amitabh Behar, directorul executiv al Oxfam International. „Guvernele fac alegeri greșite pentru a se conforma elitelor și a apăra averea, în timp ce reprimă drepturile și furia oamenilor față de modul în care atât de multe vieți devin inaccesibile și de nesuportat.”
Administrația Trump: un cabinet de miliardari
Raportul vine în contextul în care președintele american Donald Trump marchează primul său an în al doilea mandat. Trump a asamblat cel mai bogat cabinet și echipă din istoria americană modernă, cu multiple miliardare și multimilionari conducând agenții guvernamentale.
Administrația Trump, împreună cu un Congres condus de republicani, a adoptat anul trecut un pachet de politici interne extinse care a inclus reduceri masive de taxe pentru cei bogați. Conform unui raport, cei care câștigă peste 1 milion de dolari anual au văzut o creștere a veniturilor de aproximativ 3%.
Oxfam subliniază că odată cu creșterea averii miliardarilor s-au observat și o serie de schimbări de politică sub administrația Trump, inclusiv:
- Reduceri de taxe pentru super-bogați
- Subminarea eforturilor globale de a taxa corporațiile mari
- Inversarea tentativelor de a aborda puterea monopolurilor
- Politici care au stimulat indirect acțiunile AI și tehnologie, beneficiind disproporționat investitorii mari
Controlul mass-media și al rețelelor sociale
Oxfam a subliniat că super-bogații controlează din ce în ce mai mult mijloacele de comunicare, inclusiv formele tradiționale și mai noi de media:
- Jeff Bezos (Amazon) a cumpărat The Washington Post
- Elon Musk a achiziționat Twitter/X
- Patrick Soon-Shiong a preluat Los Angeles Times
- Miliardarul de extremă dreaptă Vincent Bolloré deține CNews din Franța
„Influența supradimensionată pe care super-bogații o au asupra politicienilor, economiilor și mass-media noastre a aprofundat inegalitatea și ne-a îndepărtat mult de la combaterea sărăciei”, a declarat Behar.
O amenințare pentru democrație
Raportul Oxfam subliniază că țările cu inegalitate ridicată au de șapte ori mai multe șanse să experimenteze forme de regresie democratică, cum ar fi erodarea statului de drept și subminarea alegerilor. Ambele au loc în prezent sub președintele Trump în Statele Unite, țara cu cei mai mulți miliardari din lume.
În 2025, au avut loc peste 142 de proteste semnificative anti-guvernamentale în 68 de țări, pe care autoritățile le-au întâmpinat de obicei cu violență, notează Oxfam. În Iran, peste 2.500 de persoane au fost ucise de când au început protestele împotriva unei crize economice de lungă durată luna trecută.
„Fiind sărac din punct de vedere economic creează foame. Fiind sărac din punct de vedere politic creează furie”, a spus Behar.
Ce propune Oxfam
Pentru a aborda dezechilibrul masiv în venituri, avere și putere politică, Oxfam îndeamnă guvernele din întreaga lume să:
- Taxeze efectiv super-bogații – Taxele pe avere sunt percepute în prezent doar în câteva țări, cum ar fi Norvegia, iar altele, de la Marea Britanie la Franța și Italia, au dezbătut măsuri similare.
- Stabilească „bariere mai puternice între avere și politică” – inclusiv reglementări mai stricte împotriva lobby-ului și finanțării campaniilor de către bogați.
- Creeze Planuri Naționale de Reducere a Inegalității – cu repere bine stabilite și monitorizare regulată a progresului.
- Promoveze drepturile lucrătorilor – ridicarea salariilor, destrămarea monopolurilor și consolidarea serviciilor publice universale.
- Protejeze libertatea de exprimare – inclusiv sprijin pentru organizațiile societății civile și sindicatele.
În Marea Britanie, Oxfam cere cancelarului Rachel Reeves să taxeze cu 2% averea peste 10 milioane de lire sterline – o măsură care ar putea genera 24 miliarde de lire pe an.
Cazul Nigeria: taxe de 2% pentru profituri de 86%
Raportul evidențiază Nigeria ca unul dintre cele mai clare exemple ale „domniei bogaților”. Deși cetățenii nigerieni se confruntă cu cea mai gravă criză a costului vieții dintr-o generație, averea miliardarilor nigerieni s-a extins cu 36,5% într-un singur an – aproape dublu față de media globală.
Un studiu de caz din raport arată că, deși a înregistrat marje de profit de 86%, Dangote Cement a plătit o rată efectivă de impozitare de doar 2% în perioada analizată.
„În timp ce întreprinderile mici nigeriene sunt sufocate de taxe multiple și cetățenii obișnuiți plătesc 100% din prețul pentru eșecul guvernamental, super-bogații plătesc efectiv 2%”, a declarat Tijani Ahmed Hamza, director de țară Oxfam în Nigeria.
Oxfam estimează că o taxă de 1% pe averea netă peste 1 milion de dolari ar putea genera miliarde de dolari anual în Nigeria, suficient pentru a dubla bugetul național de sănătate.
Davos 2026: „Un spirit al dialogului”
Forumul Economic Mondial de la Davos, care se desfășoară între 19-23 ianuarie, găzduiește aproape 850 dintre cei mai importanți directori generali și președinți de companii din lume, alături de lideri politici precum președintele american Donald Trump, premierul canadian Mark Carney și vicepremierul chinex He Lifeng.
Tema întâlnirii din acest an este „Un spirit al dialogului”. Cu toate acestea, întrebarea care plutește deasupra evenimentului este: dialog între cine și pentru cine?
„Nicio țară nu își poate permite să fie mulțumită”, a avertizat Behar. „Ritmul cu care inegalitatea economică și politică poate accelera eroziunea drepturilor și siguranței oamenilor poate fi înfricoșător de rapid.”
Concluzie: Fie avere extremă, fie democrație
Raportul Oxfam se încheie cu o citare din urmă cu peste 100 de ani a judecătorului Curții Supreme a SUA, Louis Brandeis: „Trebuie să facem alegerea. Fie putem avea avere extremă în mâinile câtorva, fie putem avea democrație. Nu le putem avea pe amândouă.”
În 2026, această alegere devine din ce în ce mai urgentă. Cu averea miliardarilor la un maxim istoric și influența lor politică în creștere, întrebarea nu mai este dacă această concentrare de putere este periculoasă pentru democrație – ci cât timp mai pot rezista democrațiile înainte de a se prăbuși sub propriul lor dezechilibru.
Surse: CNBC, CNN Business, Oxfam International, Common Dreams, Al Jazeera, Business Standard, The Authority Newspapers, MarketScreener, Oxfam GB
