Danemarca a anunțat trimiterea unui nou contingent de militari în Groenlanda, în contextul în care președintele SUA, Donald Trump, continuă să susțină public că Washingtonul ar trebui să preia controlul asupra teritoriului arctic aflat sub suveranitate daneză, dar cu statut de autoguvernare. Mișcarea vine pe fondul unei combinații rare de presiune politică, semnale de forță și amenințări comerciale care tensionează relațiile transatlantice.
Desfășurarea: Kangerlussuaq și „Arctic Endurance”
Potrivit presei daneze citate de Al Jazeera, șeful armatei daneze, Peter Boysen, a ajuns luni seară în Kangerlussuaq (vestul Groenlandei), împreună cu un „contribuție substanțială” de soldați. TV2 a relatat că 58 de militari danezi au aterizat în Groenlanda, alăturându-se altor aproximativ 60 trimiși anterior pentru exerciții militare multinaționale desfășurate sub numele Operation Arctic Endurance.
Autoritățile daneze nu au oferit imediat detalii complete despre amploarea exactă a desfășurării, însă informațiile converg asupra ideii că e vorba de un întăritor rapid al prezenței pe teren, menit să transmită un mesaj politic de fermitate, fără a transforma insula într-o zonă de confruntare deschisă.
Washingtonul ridică miza: „no comment” despre forță și presiune prin tarife
Desfășurarea daneză a venit la câteva ore după ce Trump a refuzat să excludă explicit posibilitatea folosirii forței pentru a prelua Groenlanda, într-un interviu acordat NBC News, răspunzând cu „no comment” la întrebarea dacă ar putea ocupa insula militar.
În paralel, disputa s-a mutat și pe teren economic. Reuters relatează că Trump a legat public presiunea asupra Groenlandei de un conflict mai larg cu aliații europeni și a amenințat cu un val de tarife (în creștere) aplicate mai multor state europene până când SUA ar fi „lăsată” să cumpere Groenlanda – teritoriu cu aproximativ 57.000 de locuitori. Reuters mai notează că Trump a asociat această escaladare și cu nemulțumirea față de decizia Comitetului Nobel, care nu i-a acordat Premiul Nobel pentru Pace din 2025.
Din perspectiva Danemarcei, linia roșie rămâne clară: Copenhaga s-a declarat deschisă unei prezențe militare americane mai consistente în Groenlanda (în logica securității arctice), dar respinge ideea vânzării teritoriului.
NATO și UE: semnale de unitate și „opțiuni pe masă”
Pe fondul îngrijorărilor că disputa ar putea lovi chiar în coeziunea NATO, Al Jazeera consemnează că secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a întâlnit cu ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, și cu ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, pentru a discuta propuneri de întărire a securității în Arctica, inclusiv ideea unei misiuni NATO comune în teritoriul danez. În același registru, este invocat și Articolul 5 – principiul apărării colective – ca reper politic implicit al crizei: o deteriorare severă a relației dintre SUA și Danemarca ar pune presiune pe însăși logica alianței.
Uniunea Europeană se pregătește, la rândul ei, pentru scenariul unei confruntări comerciale. Reuters scrie că liderii UE urmează să discute la un summit de urgență opțiuni de răspuns, inclusiv un pachet de tarife asupra importurilor din SUA (în valoare de 93 de miliarde de euro), dar și posibilitatea activării Anti-Coercion Instrument (ACI) – un mecanism care ar permite restricții mai ample (de la acces la licitații publice până la limitări în servicii și activități economice), deși acesta nu a mai fost folosit până acum. Euronews descrie atmosfera de la Bruxelles drept una în care se caută „dezescaladarea”, dar cu măsuri pregătite în caz că presiunea americană continuă.
În contrapunct, Reuters notează și mesajele de avertizare venite din SUA: secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a spus că ar fi „foarte neînțelept” ca guvernele europene să riposteze cu măsuri comerciale și a respins ideea că președintele ar acționa din motive legate de Nobel, insistând că Groenlanda este văzută ca „activ strategic”.
Pe teren: autoguvernare, respingerea anexării și opinia publică
Dincolo de schimbul de replici la nivel înalt, în Groenlanda miza politică imediată rămâne dreptul de autodeterminare. Reuters citează o declarație a premierului groenlandez, Jens-Frederik Nielsen, care a spus că teritoriul trebuie lăsat să-și decidă singur viitorul: „We will not let ourselves be pressured. We stand firm on dialogue, on respect and on international law.”
Al Jazeera adaugă și un reper important de opinie publică: un sondaj comandat anul trecut de cotidianul danez Berlingske indica faptul că 85% dintre locuitorii Groenlandei nu doresc să se alăture SUA, iar doar 6% ar susține această opțiune.
Ce urmează
Pe termen scurt, disputa se va juca în două arene:
- securitate (exercițiile și prezența militară din Arctica, plus discuțiile din NATO) și
- comerț (amenințările cu tarife și posibilele instrumente de răspuns ale UE).
Pentru moment, Danemarca pare să meargă pe o linie de echilibru: întărește prezența în Groenlanda și caută sprijin aliat, dar evită o escaladare care ar transforma insula într-un test direct al relației SUA–Europa.
Surse: Al Jazeera, Reuters, Euronews, The Guardian
