Președintele SUA, Donald Trump, a reluat miercuri, 14 ianuarie 2026, presiunile privind preluarea Groenlandei, afirmând că teritoriul ar trebui să fie „în mâinile SUA” și sugerând că orice altă variantă este „inacceptabilă”.
În aceeași zi, la Washington au avut loc discuții la nivel înalt între vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio, pe de o parte, și miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei, Lars Løkke Rasmussen și Vivian Motzfeldt, pe de altă parte, într-un efort descris în presă drept o încercare de a tempera escaladarea retoricii.
Întâlnirea a durat aproape o oră, iar unii observatori au exprimat temeri că formatul ar putea fi folosit pentru a crește presiunea asupra Copenhagăi în chestiunea statutului insulei, notează The Guardian. În paralel, lideri din Danemarca, Groenlanda și Europa au respins public ideea anexării, avertizând că un asemenea scenariu ar tensiona relațiile transatlantice și ar putea afecta coeziunea NATO.
Discuțiile de la Washington: încercare de „detensionare” după mesajele Casei Albe
DW relatează că Trump a insistat din nou că lipsa controlului american asupra Groenlandei este „inacceptabilă”, reiterând ideea că insula ar trebui să ajungă sub controlul SUA. În același timp, aceeași sursă arată că discuțiile de la Washington au avut loc în contextul unor demersuri diplomatice menite să reducă tensiunile generate de declarațiile repetate ale liderului de la Casa Albă.
Pe fondul acestor mesaje, subiectul Groenlandei a revenit în prim-planul agendei europene, iar reacțiile politice au vizat nu doar aspectul teritorial, ci și implicațiile strategice, având în vedere rolul Arcticii în securitatea euro-atlantică și rutele maritime care devin tot mai accesibile.
„Doar SUA pot proteja teritoriul”: declarații care amplifică presiunea publică
Într-un alt material, The Guardian notează că Trump a susținut că „doar SUA pot proteja teritoriul” și a ironizat capacitățile de apărare ale Groenlandei, afirmând că „două sănii trase de câini nu vor fi suficiente”. Totodată, publicația amintește că Danemarca a confirmat planuri pentru o prezență militară „mai permanentă și mai mare” în Groenlanda, deși a apreciat că un atac american rămâne „puțin probabil”.
În aceeași zi, lideri ai Parlamentului European au condamnat „fără echivoc” comentariile venite din SUA, potrivit relatărilor citate, semnalând că subiectul nu mai este perceput doar ca o dispută politică internă americană, ci ca un dosar cu impact direct asupra arhitecturii de securitate europene.
Mișcări militare ale aliaților: Suedia și Norvegia trimit ofițeri în Groenlanda
Kyiv Post relatează că Suedia a trimis miercuri mai mulți ofițeri militari în Groenlanda, la solicitarea Danemarcei, iar premierul Ulf Kristersson a confirmat pe X că personalul face parte dintr-un grup format de mai mulți aliați. Potrivit aceleiași surse, deplasarea are loc în cadrul „Operation Arctic Endurance” și coincide cu discuțiile de la Casa Albă dintre Rubio și Vance și miniștrii Rasmussen și Motzfeldt. Publicația subliniază și contextul strategic al insulei, descrisă drept un teritoriu arctic bogat în resurse minerale și parte autonomă a Regatului Danemarcei.
Separat, oficiali citați de Reuters și preluați de DW arată că Norvegia trimite doi ofițeri ai Forțelor Armate în Groenlanda pentru a „cartografia cooperarea suplimentară între aliații (NATO)”, potrivit ministrului apărării Tore Sandvik. Acesta a precizat, într-o declarație transmisă prin e-mail, că există dialog în NATO privind întărirea securității în Arctica, inclusiv „în și în jurul Groenlandei”, adăugând că „nu s-a ajuns încă la nicio concluzie”.
Evoluțiile indică o dublă dinamică: pe de o parte, presiunea politică publică venită de la Washington; pe de altă parte, eforturile europene de a transmite fermitate privind statutul Groenlandei și de a consolida, gradual, cooperarea de securitate în Arctica, fără a alimenta percepția unei escaladări inevitabile.
Surse: The Guardian; DW; Kyiv Post (și Reuters, via DW)
Scris de Ziare pe Scurt
