ULTIMELE ȘTIRI

De la Ialta la Shenzhen: Trump, Putin și Xi redesenează regulile jocului?

Peste 5.000 de focoase nucleare în arsenalele SUA, peste 5.000 în Rusia și mai mult de 600 în China: cifrele nu sunt doar statistici, ci măsura exactă a riscului global. Întâlnirea trilaterală Trump–Putin–Xi, programată joi la Shenzhen, vine la nouă luni după expirarea tratatului New START și arată cât de repede poate aluneca lumea dinspre reguli către improvizație.

Expirarea New START în februarie a lăsat Washingtonul și Moscova, pentru prima dată în mai bine de o jumătate de secol, fără plafonări clare ale arsenalelor strategice. În acest context, Casa Albă confirmă că Donald Trump vrea să pună pe masă „reducerea armelor nucleare” și pericolul proliferării, în timp ce un oficial american temperează așteptările: „Nu ne așteptăm să ajungem la vreun fel de acord.”

Vidul de după New START: diplomație fără plasă de siguranță

Dincolo de fotografia de grup, Shenzhen e o consecință directă a unei decizii politice: Trump a respins oferta Rusiei de a prelungi New START cu încă un an, insistând pe un nou aranjament care să includă și China. Argumentul american e logic la prima vedere – Beijingul este un actor nuclear major și în ascensiune. Problema e proporția: China are „peste 600” de focoase, în timp ce SUA și Rusia au „peste 5.000 fiecare”.

Beijingul a folosit tocmai această diferență ca să reziste includerii în negocieri. Iar aici apare miza reală a întâlnirii: nu semnarea unui tratat (nici Washingtonul nu pretinde asta), ci testarea disponibilității Chinei de a intra într-un regim de transparență și limitare, fie și informal, într-o lume în care vechile mecanisme au expirat.

Un oficial din administrația Trump a formulat presiunea într-un limbaj neobișnuit de direct, spunând că e timpul ca China să facă „pasul înainte… la masa adulților”. Rămâne întrebarea: vrea Beijingul să fie tratat ca egal strategic în controlul armelor, dacă acest „statut” vine cu obligații și verificări?

Summit „istoric”, dar cu agendă selectivă: Iran intră, Ucraina rămâne pe dinafară

Casa Albă indică două teme: armele nucleare și războiul din Iran. Absența declarată a Ucrainei din discuția trilaterală e, însă, detaliul care transformă Shenzhen dintr-o întâlnire de securitate într-un test moral și geopolitic.

Argumentul Washingtonului este procedural: există „un cu totul alt canal” de negocieri cu Kyiv și Moscova, iar China „nu face parte cu adevărat din acel canal”, deci „nu pare potrivit” ca Ucraina să fie abordată aici. Doar că diplomația nu se judecă exclusiv după potrivire, ci după efecte. O masă la care stau SUA, Rusia și China — indiferent de subiectul oficial — creează inevitabil impresia unei direcții de „management” al lumii de către marile puteri.

De aici și iritarea ucraineană. Președintele Volodimir Zelenski a repetat că Ucraina trebuie implicată în orice discuții despre viitorul ei, iar ministrul de externe Andrii Sybiha avertizează că invitarea lui Putin într-un astfel de format „i-ar hrăni apetitul pentru auto-glorificare” și „l-ar încuraja” să continue războiul. Mesajul Kyivului e limpede: chiar și fără un capitol „Ucraina” pe agendă, simpla scenografie poate funcționa ca legitimare.

„Ialta” ca fantomă diplomatică: ce se negociază, de fapt, la Shenzhen?

Comparația cu Ialta 1945 a reapărut rapid, pentru că atinge o anxietate veche: marile puteri discută, statele mai mici află după. Kremlinul respinge paralela. Dmitry Peskov spune că orice înțelegeri de la Shenzhen „nu pot fi impuse altor țări” și numește întâlnirea „extrem de semnificativă”, pledând pentru o ordine globală bazată pe „beneficiu reciproc și respect reciproc”.

Formula sună bine, dar ridică o întrebare incomodă: respect reciproc pentru cine — pentru statele aflate la masă sau și pentru cele afectate de deciziile luate acolo? În practică, „neimpunerea” poate coexista cu presiuni economice, militare și tehnologice care nu au nevoie de tratate ca să funcționeze.

În paralel, China își împachetează așteptările în limbajul APEC: „rezultate practice” pe AI, comerț, conectivitate și economia digitală, potrivit purtătoarei de cuvânt Mao Ning. Asta spune multe despre priorități: Beijingul vrea ca Shenzhen să fie, în primul rând, o scenă de stabilitate economică și tehnologică, nu un ring de confruntare strategică.

Un detaliu simptomatic pentru amestecul de geopolitică și business: Elon Musk îl va însoți pe Trump în China, deși Casa Albă susține că nu va participa la discuțiile cu Xi și Putin. Chiar și așa, prezența lui lângă președinte transmite un mesaj: competiția marilor puteri se poartă simultan cu focoase și cu lanțuri de aprovizionare, cu tratate și cu platforme tehnologice.

Finalul adevărat al întâlnirii de la Shenzhen nu va fi un comunicat comun, ci un semnal: se întorc marile puteri la reguli verificabile sau intrăm într-o eră a „înțelegerilor” flexibile, în care fiecare își extinde libertatea de acțiune? Dacă nimeni „nu se așteaptă la un acord”, atunci rămâne miza minimă: relansarea unei conversații care, fără New START, nu mai are plase de siguranță.

Surse: The Independent UK, Euronews

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

2 + six =

📬 Nu rata știrile importante