Un lider religios din Papua, teritoriu aflat sub administrație indoneziană, a avertizat că uciderile continue ale tinerilor papuani, atribuite forțelor de securitate, au „semnele unui genocid”, pe fondul unei escaladări a violențelor în regiune de la începutul anului.
Pastorul Jimi Koirewa, care conduce departamentul pentru drepturile omului și justiție al Bisericii Evanghelice GIDI din Indonezia în Papua, a spus că există un tipar „tulburător” al atacurilor în care sunt uciși copii și femei. „Copiii sunt uciși, femeile sunt ucise. Asta face parte din genocid… Ei ne șterg de pe fața pământului”, a declarat el.
Ministerul indonezian al Afacerilor Externe a refuzat să comenteze acuzația pastorului, invocând faptul că anchetele asupra incidentelor recente sunt în desfășurare. În același timp, ministrul drepturilor omului de la Jakarta, Natalius Pigai, a descris situația drept o preocupare serioasă și a afirmat că există o escaladare a violenței, potrivit unor „surse interne și internaționale”.
În ultimele săptămâni au fost raportate mai multe episoade sângeroase. Săptămâna trecută, o fată papuană de 17 ani a fost ucisă în urma unei operațiuni militare care ar fi vizat tabere miniere civile din Tembagapura. Tot săptămâna trecută, mai mulți elevi de liceu au fost împușcați după ce tensiunile au izbucnit la o paradă de absolvire în orașul Kobakma, în zona muntoasă centrală, după ce poliția s-a opus purtării drapelului „Morning Star”, simbol al mișcării de independență.
În aprilie, Comisia Națională pentru Drepturile Omului din Indonezia (Komnas HAM) a anunțat că investighează un incident din districtul Kembru, unde până la 12 civili papuani ar fi murit în urma unei operațiuni militare. Potrivit unor cercetători în drepturile omului, printre cei uciși s-ar fi aflat o fetiță de 5 ani și o femeie de 77 de ani. Un comisar Komnas HAM, Saurlin Siagian, a spus că este dificil de stabilit vârstele exacte ale fiecărei victime, dar a precizat că două femei însărcinate s-au numărat printre cei uciși.
La începutul lui aprilie, cinci persoane, inclusiv un băiat de 12 ani, au fost împușcate mortal în regiunea Dogiyai, într-un atac descris ca represalii, după uciderea unui polițist. Pe parcursul anului, „zeci” de persoane au fost raportate moarte, alte „zeci” rănite, iar numeroși localnici au fost strămutați din sate, potrivit relatărilor despre seria de incidente.
Autoritățile indoneziene dau vina pentru violențele recente pe luptători papuani înarmați, pro-independență. Forțele de securitate indoneziene se confruntă de mai mulți ani cu grupuri pe care le numesc „grupuri criminale înarmate”, o etichetă folosită pentru combatanți pro-independență din cadrul mișcării mai largi OPM (Free West Papua Movement).
Koirewa a spus că, în ultimele luni, a observat o creștere a desfășurărilor militare în Papua, prezentate de autorități ca parte a eforturilor de eliminare a rebelilor pentru a permite „dezvoltarea”. El a susținut însă că, în practică, civilii ajung să fie ținta. „Când vin, nu îi împușcă pe combatanți… ci împușcă oamenii”, a spus pastorul.
Ministrul Natalius Pigai a indicat că, după un an 2025 marcat de violențe — Komnas HAM a înregistrat atunci 97 de incidente violente și conflicte armate în Papua — situația s-a deteriorat în 2026. Pigai a afirmat că organismul independent pentru drepturile omului a identificat 26 de cazuri de violență în perioada ianuarie-aprilie 2026 și că, „în mai puțin de o lună”, cel puțin 20 de persoane au murit în cinci incidente în Dogiyai, Yahukimo, Puncak Papua, Timika și Tembagapura. El a adăugat că guvernul caută în continuare o soluție pașnică ce să abordeze cauzele profunde ale conflictului.
Pe fondul confruntărilor, strămutarea populației rămâne o problemă majoră. Potrivit unei actualizări privind persoanele strămutate intern, publicată de un grup de monitorizare a drepturilor omului, peste 107.000 de papuani din vest rămân strămutați din cauza conflictului armat.
Koirewa a mai spus că biserica sa a încercat să transmită îngrijorările către Jakarta prin canale formale, inclusiv prin parlament, dar că nu a primit răspuns, motiv pentru care caută sprijin din afara țării pentru persoanele strămutate intern și pentru școlile papuane.
Guvernul de la Jakarta promovează în provinciile din Papua proiecte mari de agribusiness — inclusiv ulei de palmier, orez și trestie de zahăr — precum și proiecte de minerit și exploatări forestiere la scară largă în interiorul regiunii, argumentând că dezvoltarea și creșterea activității economice ridică nivelul de trai. Koirewa a contestat această evaluare, spunând că papuanii au rămas cei mai săraci din Indonezia după „mai mult de 60 de ani” și că schimbările demografice legate de transmigrație alimentează temerile că populația indigenă va fi depășită numeric în propria regiune.
Surse: RNZ Pacific
