Banca Națională a României (BNR) a raportat o rată anuală a inflației de 9,76% în luna octombrie 2025, ușor sub nivelul din septembrie, dar aproape de 10% și de patru ori peste ținta sa. Această cifră principală reflectă o scădere marginală datorită ieftinirii temporare a unor alimente și carburanți, susținută de producția agricolă bună și prețul mai mic al petrolului. Totuși, presiunile inflaționiste persistă, cu dobânzile neschimbate și consumul populației în scădere vizibilă, conform datelor publicate la finalul anului.
Scumpirile s-au extins în economie, energia electrică și gazele naturale continuând să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din a doua parte a anului 2025. Creșterea TVA și a accizelor din august a amplificat efectele în lanț. Inflația de bază, excluzând alimentele și energia volatile, rămâne ridicată la peste 8%, indicând presiuni în servicii și produse procesate. BNR subliniază că acești factori alimentează inflația pe termen scurt.
BNR a menținut dobânda-cheie la 6,50% din august 2025, considerând că o reducere ar reaprinde inflația, stimulând consumul într-un context de prețuri mari. Leul s-a depreciat cu 0,3% față de euro în octombrie, influențat de piețe internaționale și incertitudini fiscale. Costul creditelor rămâne ridicat, cu dobânzi medii de 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme, frânând investițiile private, deși cele publice și europene sunt mai puțin afectate.
Economia a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025 față de anul precedent, dar dezechilibrat, susținută de investiții cu +8,3%, în timp ce consumul populației a avansat doar cu 0,5%. Salariul real a scăzut cu 4,2%, puterea de cumpărare fiind erodată de inflație. Comerțul și serviciile au contras cu 4,4%, recreativele cu peste 7%, iar turismul, restaurantele și hotelurile cu mai mult de 9% față de 2024.
Românii reduc cheltuielile pe toate segmentele, amânând achiziții mari, încrederea consumatorilor coborând la minus 31 puncte în trimestrul III. Depozitele populației au crescut cu 3,9% în lei și 15,7% în valută în noiembrie 2025 față de anul trecut, reflectând prudență. Producția industrială a stagnat cu +0,2% în octombrie, cu energie în creștere, dar prelucrătoare și extractivă în scădere.
Serviciile și comerțul au scăzut cu peste 4% în octombrie, afectate de consumul slab. Numărul salariaților a redus cu 0,4%, șomajul la 5,9%, firmele fiind prudente cu angajările, deși salariile private au crescut nominal cu peste 8%. Deficitul comercial s-a micșorat cu 19%, exporturi susținute de agricultură, energie și auto, importuri reduse de cererea internă slabă.
BNR estimează o scădere vizibilă a inflației abia din a doua jumătate a anului 2026, după estomparea efectelor din energie și taxe. „Efectele inflaționiste directe exercitate de șocurile pe partea ofertei au un caracter tranzitoriu, urmând să antreneze, odată cu epuizarea lor, în trimestrul III 2026, o corecție descendentă abruptă a traiectoriei ratei anuale a inflației”, precizează banca centrală.
Economia rămâne vulnerabilă, cu nevoie de reduceri bugetare, incertitudini geopolitice și energetice, ritmul absorbției fondurilor UE fiind esențial pentru investiții. Aceste evoluții indică o perioadă prelungită de creștere modestă, inflație ridicată și dobânzi mari.
Sursa: Mediafax.