Museveni câștigă al șaptelea mandat în Uganda; Bobi Wine spune „rezultate false”

Președintele Ugandei, Yoweri Museveni, a fost reales pentru un al șaptelea mandat, potrivit rezultatelor oficiale, obținând 72% din voturi și prelungindu-și astfel conducerea de 40 de ani. Principalul său rival, Bobi Wine, a respins rezultatul drept „fake”, a spus că s-a ascuns după un raid al forțelor de securitate la domiciliul său și a cerut proteste de stradă non-violente.

Yoweri Museveni
Yoweri Museveni

Foto credit: Emmasento, CC0, via Wikimedia Commons

72% pentru Museveni, aproape de recordul din 1996

Conform rezultatelor oficiale citate, Yoweri Museveni a câștigat cu 72% din voturi, un scor apropiat de cel mai mare rezultat al său, 74%, obținut la primele alegeri prezidențiale directe din Uganda, în 1996.

Pentru susținătorii săi, victoria este prezentată ca o validare a celor 40 de ani de guvernare ai liderului în vârstă de 81 de ani, care a preluat puterea ca comandant rebel în 1986, punând capăt regimului lui Milton Obote.

Campania: stabilitate, „mijloc de venit” până în 2030 și petrol

În campanie, Museveni s-a bazat în mare parte pe bilanțul său, susținând că a livrat stabilitate politică și economică într-o perioadă de incertitudine globală.

El a promis să conducă Uganda către statutul de țară cu venit mediu până în 2030, un obiectiv pe care susținătorii îl descriu ca o moștenire potrivită pentru un lider care își va încheia al șaptelea mandat – posibil ultimul – în anul următor.

Museveni a plasat industria petrolieră aflată la început în centrul planului: pe traseul campaniei, el le-a spus în repetate rânduri alegătorilor că, odată ce exporturile vor începe, economia va crește cu rate de două cifre. Președintele a stabilit luna octombrie ca termen-țintă pentru primele exporturi de țiței, printr-o conductă de 1.443 km către portul Tanga, la Oceanul Indian, în Tanzania.

Vârstă, program de campanie și speculații privind sănătatea

Deși are 81 de ani, Museveni a încercat să proiecteze vitalitate și control. La unul dintre ultimele mitinguri, el a spus susținătorilor că a vizitat toate cele peste 140 de circumscripții electorale ale Ugandei.

Totuși, la începutul lui octombrie, echipa sa a anulat brusc mai multe evenimente de campanie, invocând „îndatoriri de stat” nespecificate – explicație considerată neconvingătoare de mulți, ceea ce a alimentat speculații privind sănătatea liderului. Pauzele ulterioare din program au amplificat speculațiile despre oboseală și o stare de sănătate în declin.

Scor în scădere pentru Wine și acuzații de intimidare

Pentru Bobi Wine, în vârstă de 43 de ani, rezultatul a fost o lovitură majoră: ponderea sa a scăzut de la 35% în 2021 la 25% la acest scrutin, în ciuda faptului că Uganda are o populație covârșitor tânără – considerată mult timp baza sa naturală.

Din perspectiva lui Wine, alegerile nu au fost nici credibile, nici legitime. El a indicat perturbări repetate ale mitingurilor sale de către forțele de securitate, inclusiv folosirea gazelor lacrimogene și a muniției reale pentru intimidarea susținătorilor, unii dintre aceștia fiind uciși. A mai acuzat și „umplerea urnelor” (ballot stuffing), însă nu a prezentat dovezi în sprijinul afirmațiilor.

După două candidaturi prezidențiale eșuate, asupra viitorului său politic planează semne de întrebare, inclusiv riscul de a urma traseul unor lideri ai opoziției din Africa, a căror popularitate a fost erodată de represiune susținută, până la excluderea permanentă de la putere.

Succesiunea, NRM și ascensiunea lui Muhoozi Kainerugaba

În timp ce Wine a întruchipat energia și nerăbdarea tinerilor, Museveni s-a prezentat drept patriarhul experimentat și garantul stabilității; în final, potrivit rezultatelor oficiale contestate, alegătorii au optat pentru a doua variantă.

Dezbaterile despre „următorul capitol” al Ugandei se concentrează pe succesiunea prezidențială – când și cum va părăsi Museveni scena. Allan Kasujja, jurnalist ugandez și analist politic, fost prezentator BBC Newsday radio și podcast, a avertizat însă: „Schimbarea în Uganda, mai ales schimbarea politică, nu se întâmplă și aproape sigur nu se va întâmpla brusc. Se întâmplă treptat, iar acest proces este în desfășurare de ceva timp.”

În această cheie, scrutinul este descris ca un ritual care legitimează schimbări mai lente în partidul de guvernământ National Resistance Movement (NRM) și în mecanismul de stat pe care îl controlează. Aceste schimbări au fost observate prima dată în timpul unei remanieri guvernamentale făcute de Museveni în martie 2023 și au devenit evidente la alegerile din august 2025 pentru Central Executive Committee, principalul organism decizional al NRM.

Procesul intern, departe de a fi o competiție de rutină, s-a transformat într-o confruntare cu miză mare pentru poziționare într-o ordine „post-Museveni”, marcată de negocieri între facțiuni și acuzații de mituire pe scară largă. Alegerile au arătat un regim tot mai preocupat de succesiune, mai degrabă decât de competiția cu o opoziție fie reprimată de forțele de securitate, fie cooptată.

Acest context a oferit și cel mai clar indiciu al creșterii influenței în partid a șefului armatei, generalul Muhoozi Kainerugaba, fiul președintelui și posibil succesor. Figuri veterane din „vechea gardă” au fost împinse la margine și înlocuite cu nume noi, multe fără credențialele luptei din războiul care l-a adus pe Museveni la putere acum 40 de ani, dar considerate loiale fiului său.

Puterea la State House: familie, cerc restrâns și controlul securității

Potrivit unor surse apropiate președinției, autoritatea la State House a devenit tot mai descentralizată, iar decizii luate anterior direct de Museveni sunt acum canalizate printr-un cerc restrâns de rude și asociați vechi.

Programul zilnic al lui Museveni ar fi supravegheat de fiica sa cea mare, Natasha Karugire. Relațiile cu demnitari străini și cu lideri militari de rang înalt sunt gestionate în mare parte de fratele vitreg, Salim Saleh, iar politica comercială și economică este modelată de ginerele său, Odrek Rwabwogo, căsătorit cu a doua fiică a președintelui, Patience.

În plus, pentru prima dată în istoria modernă a țării, toate chestiunile de securitate – interne și externe – sunt supravegheate de șeful forțelor de apărare, generalul Kainerugaba, în vârstă de 51 de ani. Având în vedere rolul dominant al armatei în politica ugandeză și faptul că Museveni a ajuns la putere prin luptă armată, această concentrare a autorității are implicații politice profunde și sugerează că viitorul Ugandei este tot mai mult modelat și controlat de fiul președintelui, chiar dacă acesta nu deține încă titlul de șef al statului.

Surse: Al Jazeera, BBC

Scris de Ziare pe Scurt

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

nine − 2 =

📬 Nu rata știrile importante