O navă cargo rusească scufundată după o serie de explozii în circumstanțe neclare ar fi putut transporta două reactoare nucleare cu destinația Coreea de Nord, potrivit unor informații apărute în presă pe baza unei investigații conduse de autoritățile spaniole.
Incidentul a avut loc pe 23 decembrie 2024 și a rămas neclar până când detalii din ancheta spaniolă au indicat posibilitatea unei intervenții militare pentru a împiedica transferul de tehnologie nucleară din Rusia către Phenian. Activitatea militară observată în jurul epavei a alimentat întrebările despre încărcătură și destinația reală a navei.
Potrivit manifestului public al navei Ursa Major, aceasta se deplasa din Sankt Petersburg spre Vladivostok, pe ruta Mediteranei, și transporta doar două „capace de gură de vizitare”, 129 de containere goale și două macarale Liebherr. Autoritățile spaniole au declarat anterior că nava era escortată de două nave ale Marinei ruse, Ivan Gren și Aleksandr Otrakovsky.
Ancheta spaniolă arată că, după ce Ursa Major a încetinit brusc, echipele de intervenție spaniole au contactat prin radio nava pentru a verifica dacă echipajul este în pericol. La 24 de ore după acel moment, vasul a deviat brusc de la curs și a transmis un apel de ajutor. Echipajul a raportat trei explozii pe partea tribord, în apropierea sălii motoarelor, în urma cărora doi membri ai echipajului au murit, iar nava a rămas în derivă.
Cei 14 supraviețuitori au fost salvați de autoritățile spaniole, după care una dintre navele militare ruse din escortă a ordonat celorlalte nave din zonă să păstreze o distanță de 2 mile marine și a cerut returnarea imediată a echipajului, potrivit relatării despre anchetă. Autoritățile spaniole au insistat că trebuie să continue operațiunile de salvare și să înceapă investigația privind exploziile.
Nava era considerată stabilă și recuperabilă, însă, la ora 9:50 p.m., Ivan Gren a lansat rachete de semnalizare roșii deasupra zonei, iar apoi au fost detectate patru explozii de Rețeaua Seismică Națională a Spaniei. Până la 11:10 p.m., Ursa Major se scufundase, potrivit investigației.
Supraviețuitorii au fost duși în portul Cartagena, unde au fost audiați de poliție. Ancheta consemnează că echipajul și căpitanul navei au părut temători să discute despre încărcătură și rută. Căpitanul Igor Vladimirovici Anisimov a fost „presat să clarifice” ce înseamnă „capacele de gură de vizitare” din manifest și ar fi recunoscut că ar fi vorba despre componente pentru două reactoare nucleare similare celor folosite de submarine, potrivit declarației citate din partea spaniolă. Aceeași sursă a precizat că, potrivit mărturiei căpitanului, care nu a putut fi confirmată, componentele nu ar fi conținut combustibil nuclear.
Concluzia investigației spaniole a fost că obiectele înregistrate drept „capace” erau probabil carcase de reactor folosite la propulsie nucleară, similare celor de pe submarine. Ancheta mai notează că Anisimov ar fi crezut că ruta urma să fie redirecționată către Rason, un port din Coreea de Nord, pentru livrarea celor două carcase.
La o săptămână după incident, nave militare ruse au revenit la locul epavei pentru cinci zile, după care au fost înregistrate încă patru explozii, despre care o sursă apropiată investigației a spus că ar fi putut viza distrugerea rămășițelor navei pe fundul mării, potrivit relatării din presă.
Interesul american pentru zona epavei a fost indicat de date de zbor publice, care arată că aeronave militare americane specializate în detectarea urmelor nucleare au survolat locul de două ori în ultimul an, pe 28 august 2025 și pe 6 februarie 2026. Kris Pierce, purtător de cuvânt al bazei Offutt din Nebraska, a declarat că rolul acestor aeronave „sprijină colectarea și analiza resturilor nucleare”, adăugând că nu pot fi oferite detalii suplimentare despre rute, rezultate sau coordonări.
Analiști citați în aceeași relatare au menționat că o altă aeronavă de acest tip a urmat o rută similară cu un an înainte de scufundarea navei, ceea ce ar putea indica misiuni de rutină.
În privința cauzei exploziilor, investigația spaniolă a sugerat că acestea ar fi putut fi provocate de o torpilă supercavitantă Barracuda, un tip de torpilă de mare viteză despre care se crede că este deținută doar de SUA, Rusia, Iran și câteva state membre NATO. Investigația a mai consemnat că Anisimov le-ar fi spus autorităților spaniole că nu își amintește să fi auzit o explozie pe 22 decembrie, când nava a încetinit brusc. Corpurile celor doi membri ai echipajului uciși în exploziile din 23 decembrie nu au fost recuperate.
Surse: The Jerusalem Post; Euronews
