Potrivit Reuters, un grup pentru drepturile omului a anunțat că protestele din Iran au provocat peste 500 de morți, pe fondul unei represiuni intensificate de autorități și al unor avertismente tot mai dure între Teheran și Washington.

HRANA, organizație cu sediul în SUA, susține că a verificat 490 de protestatari uciși și 48 de membri ai forțelor de securitate, iar peste 10.600 de persoane au fost arestate în două săptămâni de tulburări. Iranul nu a publicat un bilanț oficial, iar agenția precizează că nu a putut verifica independent cifrele. Protestele au început pe 28 decembrie, inițial din cauza scumpirilor, înainte de a căpăta un caracter anti-guvernamental.
Conform The Jerusalem Post, președintele american Donald Trump a amenințat în mod repetat că „se va implica” dacă forțele pro-regim continuă să ucidă protestatari, avertizând că va lovi Iranul „foarte, foarte dur, acolo unde doare”. Publicația, citând un reportaj al The Telegraph, relatează însă că oficiali de rang înalt din apărarea SUA i-au transmis lui Trump că armata are nevoie de mai mult timp pentru a se pregăti pentru eventuale lovituri, inclusiv pentru a-și consolida pozițiile militare și a pregăti apărarea în regiune, în cazul unei riposte iraniene. În același context, Trump ar fi analizat o listă de ținte, inclusiv lideri ai serviciilor de securitate iraniene implicați în reprimarea protestelor.
Așa cum relatează The Guardian, Trump primește semnale contradictorii: unii iranieni îl avertizează că va fi „prea târziu” dacă nu acționează rapid pentru a-și respecta promisiunea de a ajuta protestatarii aflați sub focul forțelor de securitate, în timp ce alte voci îl îndeamnă la reținere. Potrivit analizei, o intervenție majoră a Washingtonului ar putea alimenta narativul autorităților de la Teheran că manifestațiile sunt manipulate din exterior ca parte a unui complot anti-islamic, riscând să întărească poziția regimului.
În opinia unor senatori americani citați de Reuters, opțiunea militară ar putea avea efecte contrare. Senatorul republican Rand Paul a declarat că „nu știu dacă bombardarea Iranului va avea efectul intenționat”, iar senatorul democrat Mark Warner a avertizat că o lovitură ar putea uni iranienii împotriva Statelor Unite „într-un mod în care regimul nu a reușit”. Warner a invocat și precedentul istoric al răsturnării guvernului Iranului în 1953, susținând că intervenția sprijinită de SUA a contribuit, în timp, la lanțul de evenimente care a dus la apariția regimului islamic la sfârșitul anilor ’70. Tot Reuters notează că oficiali militari și diplomatici americani urmau să-l informeze pe Trump marți despre opțiuni, inclusiv atacuri cibernetice și acțiuni militare.
După cum informează The Jerusalem Post, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a declarat „șocat” de relatările privind violența și „folosirea excesivă a forței” de către autoritățile iraniene împotriva protestatarilor în mai multe locații, „rezultând zeci de morți și mult mai mulți răniți în ultimele zile”, potrivit unei declarații transmise de purtătorul său de cuvânt, Stephane Dujarric. ONU a cerut autorităților iraniene „maximă reținere”, să evite utilizarea „inutilă sau disproporționată” a forței și să permită accesul la informații, inclusiv prin „restabilirea comunicațiilor”.
Surse: Reuters, The Jerusalem Post, The Guardian
Scris de Ziare pe Scurt