Un experiment realizat de o echipă de la Northwestern University din Illinois arată că redarea unor sunete asociate unor puzzle-uri, în timpul somnului REM, i-a făcut pe participanți mai predispuși să viseze despre problemele nerezolvate și să le rezolve a doua zi, potrivit unui studiu publicat pe 17 februarie 2026 și relatat de New Scientist.
Cercetarea, coordonată de Karen Konkoly, a implicat 20 de participanți care s-au declarat visători lucizi — persoane care își dau seama că visează și pot controla parțial conținutul visului. Aceștia au lucrat la o serie de puzzle-uri în două sesiuni, într-un laborator de somn. Fiecărui puzzle i-a fost asociată o coloană sonoră distinctă, precum cântec de păsări sau sunete de tobe metalice.
În timpul somnului, cercetătorii au monitorizat activitatea cerebrală și mișcările oculare pentru a identifica momentul intrării în stadiul REM (rapid eye movement), etapă în care visele tind să fie mai lungi și mai abstracte. Atunci, echipa a selectat aleatoriu unele dintre puzzle-urile pe care participanții nu reușiseră să le rezolve și a redat sunetele asociate acestora.
Participanții au fost instruiți să semnaleze că sunt lucizi în vis prin cel puțin două mișcări rapide ale ochilor stânga-dreapta. De asemenea, au indicat că au auzit sunetul asociat puzzle-ului și că lucrează la rezolvare prin cel puțin două „inhalări rapide” (sniff-uri) către interior și exterior, conform descrierii din articol.
A doua zi dimineață, participanții au raportat că puzzle-urile erau mai probabil să apară în vise atunci când le-au auzit coloanele sonore în timpul somnului. În plus, cei care au visat despre puzzle-uri au avut o rată mai mare de rezolvare ulterioară: aproximativ 40% dintre cei care au spus că au visat puzzle-urile au reușit să le rezolve, comparativ cu 17% dintre cei care nu au raportat astfel de vise, potrivit datelor prezentate în New Scientist.
Posibil mecanism: reactivarea țintită a memoriei
Autorii notează că nu este clar de ce apare efectul, însă sugerează că asocierea dintre stimulul sonor și sarcina de învățare în stare de veghe ar putea activa amintiri legate de acel puzzle atunci când sunetul este auzit din nou în somn. Fenomenul este cunoscut drept „reactivare țintită a memoriei” (targeted memory reactivation) și ar putea influența modul în care hipocampul — regiune a creierului importantă pentru memorie — „reia” informația în timpul somnului, cu efecte asupra învățării.
Karen Konkoly a declarat că direcționarea stimulilor în faza REM ar putea fi relevantă pentru rezultate. „Visele REM sunt hiper-asociative și bizare. Ele amestecă amintiri noi și vechi și chiar amestecă amintiri cu imaginație fantastică”, a spus Konkoly, citată de New Scientist. Ea a adăugat că, în această etapă, creierul este activ, posibil „cu mai puține inhibiții”, ceea ce ar putea permite accesarea unor asocieri mai îndepărtate.
Reacții și rezerve
Tony Cunningham, de la Harvard University, a declarat că lucrarea arată că „oamenii ar putea fi capabili să se concentreze deliberat pe o problemă specifică nerezolvată în timp ce visează”.
În același timp, articolul menționează rezerve exprimate de unii cercetători, care avertizează că „ingineria viselor” ar putea perturba alte funcții ale somnului, precum eliminarea „reziduurilor” din creier. De asemenea, Cunningham a spus că este îngrijorat de posibilitatea ca tehnologia să fie folosită în viitor pentru publicitate prin dispozitive utilizate acasă: „Simțurile noastre sunt deja asaltate din toate direcțiile de reclame, e-mailuri și stresul de la muncă în orele de veghe, iar somnul este în prezent una dintre puținele pauze pe care le avem de la asta”, a declarat el.
Konkoly a precizat că intenționează să investigheze de ce aceiași stimuli sonori pot produce rezultate diferite la aceeași persoană în zile diferite, descriind variabilitatea răspunsurilor observate în timpul nopților de experiment.
Studiul a fost publicat în revista Neuroscience of Consciousness (DOI: 10.1093/nc/niaf067), potrivit New Scientist.
Surse: New Scientist
