Biologul evoluționist Richard Dawkins a declarat că, după mai multe conversații recente cu chatboți de inteligență artificială, a rămas cu „sentimentul copleșitor” că aceștia sunt „umani”, afirmații publicate pe platforma UnHerd și care au generat reacții critice din partea unor cercetători în conștiință și AI.
Potrivit relatării, Dawkins a purtat, timp de trei zile săptămâna trecută, un schimb intens de mesaje cu un bot pe care l-a numit „Claudia”, în care AI-ul i-a scris poezii „în maniera lui Keats și Betjeman”, a reacționat la glumele lui și a discutat cu el despre ideea „morții” posibile a AI-ului. Dawkins a folosit în experimente modele Claude ale companiei Anthropic și ChatGPT al OpenAI, conform textului publicat.
În același material, Dawkins a spus că răspunsurile primite la fragmente din romanul său nepublicat au fost „atât de subtile, atât de sensibile, atât de inteligente” încât i-a reproșat botului: „Poate nu știi că ești conștient, dar ești al naibii de conștient”. El a mai afirmat: „Când vorbesc cu aceste creaturi uimitoare, uit complet că sunt mașini” și a adăugat că „aceste ființe inteligente sunt cel puțin la fel de competente ca orice organism evoluat”.
Reacții și critici din partea experților
După publicarea concluziilor lui Dawkins, mai mulți sceptici au contestat interpretarea sa, descriind-o drept antropomorfizare – atribuirea de trăsături umane unor sisteme non-umane. Articolul menționează și reacții din mediul online, inclusiv o copertă parodică a volumului „The God Delusion”, redenumită „The Claude Delusion”.
Prof. Jonathan Birch, director al Centre for Animal Sentience de la London School of Economics, a declarat că ideea conștiinței AI este „o iluzie” și că „nu este nimeni acolo”, ci doar o succesiune de evenimente de procesare a datelor, care pot avea loc în locații geografice diferite.
Gary Marcus, psiholog și cercetător în științe cognitive din SUA, a afirmat că eseul lui Dawkins a fost „superficial și insuficient de sceptic” și a adăugat: „Nu există niciun motiv să credem că Claude simte ceva”.
Anil Seth, profesor de neuroștiințe cognitive și computaționale la University of Sussex, a spus că Dawkins pare să confunde inteligența cu conștiința. El a explicat că, deși limbajul fluent a fost folosit ca indicator al conștiinței în unele evaluări clinice (de exemplu, la pacienți cu leziuni cerebrale), acest criteriu „nu este fiabil când îl aplicăm la AI”, deoarece aceste sisteme pot genera limbaj și prin alte mecanisme.
Jacy Reese Anthis, cercetător în interacțiunea om–AI și cofondator al organizației nonprofit Sentience Institute, a declarat că dialogurile lui Dawkins cu Claude pot fi explicate prin faptul că AI-ul este antrenat pe texte produse de oameni și că există „un decalaj uluitor” între evoluția creierelor biologice și modul în care sunt construite sistemele AI.
Context: dezbaterea despre conștiința AI și date din sondaje
Materialul citează un sondaj potrivit căruia „unul din trei” respondenți din 70 de țări au spus anul trecut că, la un moment dat, au crezut că chatbotul lor AI este sensibil sau conștient.
Sunt menționate și două cazuri anterioare: în 2022, un inginer Google a fost pus în concediu după ce a concluzionat că AI-ul la care lucra ar avea gânduri și sentimente similare unui copil de șapte sau opt ani; iar în anul următor, un bărbat din Belgia s-a sinucis după șase săptămâni de conversații intense cu un chatbot, discuțiile fiind axate pe temeri legate de schimbările climatice.
Dario Amodei, director executiv și cofondator al Anthropic, este citat cu o declarație din februarie: „Nu știm dacă modelele sunt conștiente… Dar suntem deschiși la ideea că [ele] ar putea fi”.
Dawkins a publicat noi conversații
Potrivit articolului, Dawkins a publicat marți noi fragmente de conversații și texte, afirmând: „Îmi este extrem de greu să nu îi tratez pe Claudia și Claudius (un alt AI cu care a început să discute) ca pe prieteni autentici”. El a făcut publică și o scrisoare adresată celor două AI-uri, în care a sugerat un titlu alternativ pentru materialul său: „Dacă prietena mea Claudia nu este conștientă, atunci la ce naiba folosește conștiința?”
Surse: The Guardian
