Washington/Copenhaga – Președintele american Donald Trump și-a reînnoit duminică amenințările de preluare a controlului asupra Groenlandei, teritoriul autonom danez bogat în minerale critice, provocând reacții ferme din partea Danemarcei și Groenlandei, ambele membre NATO.
Foto credit: Maximilian Dörrbecker (Chumwa), using this map by Uwe Dedering information from NunaGIS, CC BY-SA 3.0, via Wikimedia Commons
Declarații la bordul Air Force One
Potrivit CBS News, Trump a declarat reporterilor la bordul Air Force One: „Avem nevoie de Groenlanda din punct de vedere al securității naționale, iar Danemarca nu va putea să o asigure”, adăugând „Ne vom ocupa de Groenlanda în aproximativ două luni, să vorbim despre Groenlanda peste 20 de zile”.
Dupa cum relatează Axios, Trump a susținut că „Groenlanda este acoperită cu nave rusești și chinezești peste tot”, adăugând „Avem nevoie de Groenlanda… Este atât de strategică”.
Declarațiile vin la o zi după ce Statele Unite au efectuat o operațiune militară în Venezuela, capturând președintele Nicolás Maduro, ceea ce a sporit îngrijorările că Trump ar putea folosi forța și în alte situații.
Reacția fermă a Danemarcei
Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a reacționat prompt și categoric. Conform Al Jazeera, Frederiksen a declarat: „Trebuie să spun acest lucru foarte direct către Statele Unite: nu are absolut niciun sens să vorbim despre faptul că SUA trebuie să preia Groenlanda. SUA nu au dreptul să anexeze niciuna dintre cele trei țări ale Regatului Danez”.
Potrivit ABC News, Frederiksen a subliniat că Danemarca și, prin extensie, Groenlanda sunt membre NATO, ceea ce le plasează sub garanția de securitate a alianței, avertizând: „Îndemnez ferm Statele Unite să oprească amenințările împotriva unui aliat istoric apropiat și împotriva unei alte țări și a altui popor care au spus foarte clar că nu sunt de vânzare”.
Poziția Groenlandei
Prim-ministrul groenlandez Jens-Frederik Nielsen a condamnat și el declarațiile americane. Dupa cum informează Axios, Nielsen a declarat pe Facebook: „Când președintele Statelor Unite vorbește despre ‘avem nevoie de Groenlanda’ și ne conectează cu Venezuela și intervenția militară, nu este doar greșit. Este atât de lipsit de respect”.
Potrivit Al Jazeera, Nielsen a subliniat că „relațiile dintre națiuni și popoare sunt construite pe respect reciproc și drept internațional – nu pe gesturi simbolice care ne ignoră statutul și drepturile”.
Provocare din cercul apropiat al lui Trump
Tensiunile s-au intensificat după ce Katie Miller, soția consilierului principal Stephen Miller, a postat pe rețeaua X o imagine a Groenlandei acoperită cu steagul american, însoțită de cuvântul „CURÂND”, la scurt timp după operațiunea din Venezuela.
Conform The Irish Times, postarea a fost făcută la câteva ore după operațiunea militară americană din Venezuela, iar prim-ministrul Nielsen a calificat-o drept „lipsită de respect”.
Argumentele strategice invocate de Washington
Administrația Trump invocă mai multe argumente pentru dobândirea Groenlandei, concentrate pe securitate și resurse naturale.
Minerale critice și independența de China
Potrivit unui expert intervievat de USC, administrația Trump susține două argumente principale pentru preluarea Groenlandei: primul este obținerea controlului asupra elementelor de pământuri rare sau elemente de pământuri rare, cum ar fi litiul și titanul, critice pentru fabricarea telefoanelor, cipurilor de computer și altor tehnologii noi, iar al doilea este legat de securitatea SUA.
Conform Institute for Energy Research, rezervele cunoscute de minerale de pământuri rare ale Groenlandei sunt aproape egale cu cele ale Statelor Unite, iar o analiză din 2023 a indicat că 25 din 34 de minerale considerate „materii prime critice” de Comisia Europeană pot fi găsite în Groenlanda.
Dupa cum relatează CNBC, China, care este principalul producător global al germaniului și galiului, a impus restricții asupra exportului acestor metale, esențiale pentru vehiculele electrice, semiconductori și aplicații militare.
Poziția geostrategică în Arctic
Potrivit Belfer Center, Groenlanda ocupă o poziție cheie de-a lungul a două potențiale rute de transport prin Arctic: Pasajul de Nord-Vest, de-a lungul coastei de nord a Americii de Nord, și Ruta Maritimă Transpolară, prin centrul Oceanului Arctic.
Conform aceleiași surse, Groenlanda face parte din GIUK Gap (Groenlanda-Islanda-Regatul Unit), un punct de îngustare pentru războiul antisubmarin în Atlanticul de Nord în timpul Războiului Rece, care astăzi rămâne important pentru monitorizarea și potențial restricționarea mișcărilor navale rusești în Atlanticul de Nord și Oceanul Arctic.
Contextul geopolitic: Competiția pentru Arctic
Expertul Marc Jacobsen, citat de Al Jazeera, a declarat că deși Trump este „în mod clar serios” în privința interesului său pentru Groenlanda, este puțin probabil să încerce să o preia prin forță, însă „vedem cu siguranță încercări de a obține influență prin alte canale, cum ar fi investițiile strategice și promovarea narațiunilor care prezintă Danemarca ca un partener rău”.
Potrivit Newsweek, vicepreședintele JD Vance a reiterat afirmația că administrarea americană este singurul lucru care ar putea proteja Groenlanda de amenințările reprezentate de China și Rusia, țări care manifestă un interes crescut față de rutele navale arctice, precum și față de bogăția minerală a regiunii.
Președintele rus Vladimir Putin, citat de aceeași sursă, a declarat la un forum politic din Murmansk: „Rolul și importanța Arcticii pentru Rusia și pentru întreaga lume cresc în mod evident. Din păcate, competiția geopolitică și lupta pentru poziții în această regiune se intensifică de asemenea”.
Avertismentul despre coeziunea NATO
Situația creată de declarațiile lui Trump generează îngrijorări în interiorul Alianței Nord-Atlantice. Potrivit CNBC, analistul Mujtaba Rahman a declarat că „o posibilă intervenție americană în Groenlanda este acum cea mai mare sursă de risc pentru alianța transatlantică și coeziunea intra-NATO și intra-UE, probabil mult mai mare decât cele prezentate de invazia Rusiei în Ucraina”.
Conform Newsweek, Letonia și Estonia și-au exprimat solidaritatea cu Danemarca, ministrul de Externe estonian Margus Tsahkna declarând: „Groenlanda este o parte integrantă a Regatului Danemarcei, și nicio decizie privind Groenlanda nu poate fi luată fără implicarea atât a Groenlandei, cât și a Danemarcei. Estonia este în deplină solidaritate cu aliatul nostru nordic-baltic”.
Acorduri de apărare existente
Dupa cum subliniază ArcticToday, Frederiksen a amintit că „Regatul Danemarcei – și astfel Groenlanda – face parte din NATO și este, prin urmare, acoperit de garanția de securitate a alianței. Avem deja un acord de apărare între Regat și Statele Unite care oferă SUA acces larg la Groenlanda”.
Ambasadorul Danemarcei în SUA, Jesper Moeller Soerensen, a subliniat că țara sa „a intensificat semnificativ eforturile de securitate arctică” și că „suntem aliați apropiați și ar trebui să continuăm să lucrăm împreună ca atare”, conform relatărilor CBS News.
Perspectivele populației groenlandeze
Un aspect esențial al dezbaterii este voința populației Groenlandei. Conform The Irish Times, marea majoritate a celor 57.000 de locuitori ai Groenlandei doresc să devină independenți de Danemarca, dar nu au nicio dorință de a deveni parte a SUA, potrivit unui sondaj din ianuarie.
Groenlanda, care a câștigat autonomie în 1979 și și-a extins responsabilitățile prin Actul de Auto-Guvernare din 2009, continuă să avanseze către o posibilă independență completă de Danemarca, dar într-un cadru democratic și conform dreptului internațional.
Precedente și context istoric
Trump a numit în decembrie 2025 guvernatorul Louisiana Jeff Landry ca emisar special pentru Groenlanda, o decizie care a generat critici atât din partea Danemarcei, cât și a Groenlandei. Landry a sprijinit public dorința lui Trump de a aduce Groenlanda sub controlul american.
Aceasta nu este prima tentativă americană de a achiziționa Groenlanda – Statele Unite au mai făcut o ofertă de cumpărare în 1946, refuzată de Danemarca. Trump a ridicat pentru prima dată subiectul în 2019, provocând reacții similare de respingere fermă.
Situația actuală rămâne tensionată, cu declarațiile lui Trump amplificând îngrijorările privind respectarea suveranității aliaților NATO și a dreptului internațional în contextul competiției globale pentru resursele arctice.
Surse: Axios, CBS News, Al Jazeera, ABC News, CNBC, The Atlantic, Newsweek, The Irish Times, USC Dornsife, Institute for Energy Research, Belfer Center (Harvard Kennedy School), ArcticToday, Fortune, NPR, IEEE Spectrum
Scris de Ziare pe Scurt
