Guvernul britanic a declarat că suveranitatea asupra Insulelor Falkland „revine Regatului Unit”, după ce a apărut informația că Statele Unite ar putea analiza poziția sa față de revendicarea britanică asupra teritoriului din Atlanticul de Sud.
Foto credit: Eric Gaba (Sting – fr:Sting), CC BY-SA 3.0 http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/, via Wikimedia Commons
Un purtător de cuvânt al biroului premierului de la Downing Street a spus că locuitorii insulelor au votat „covârșitor” pentru a rămâne teritoriu britanic de peste mări și că Londra susține dreptul lor la autodeterminare. „Guvernul nu poate fi mai clar cu privire la poziția Regatului Unit”, a adăugat purtătorul de cuvânt, precizând că această poziție a fost comunicată „clar și consecvent” administrațiilor americane succesive.
Informația despre o posibilă reevaluare a dosarului Falkland a apărut în contextul unui email intern al Pentagonului, descris ca discutând opțiuni de sancționare a unor aliați NATO considerați insuficient de sprijinitori ai războiului SUA cu Iranul. Printre opțiunile menționate s-ar fi aflat și încercarea de a obține suspendarea Spaniei din NATO, din cauza opoziției sale față de război.
Un oficial al alianței a spus că tratatul fondator NATO „nu prevede nicio dispoziție pentru suspendarea sau expulzarea” unui stat membru. Premierul Spaniei, Pedro Sanchez, a declarat că guvernul său nu lucrează „pe baza emailurilor”, ci pe baza documentelor și pozițiilor oficiale ale guvernului american.
Până acum, administrațiile americane au recunoscut formal administrarea de facto a insulelor de către Regatul Unit, fără a adopta însă o poziție oficială privind suveranitatea. Pentagonul nu a putut fi contactat pentru confirmarea emailului, iar documentul nu a putut fi verificat independent.
Insulele Falkland, teritoriu britanic de peste mări în sud-vestul Oceanului Atlantic, sunt revendicate și de Argentina, care le numește Malvine. Disputa a dus la un conflict de 10 săptămâni în 1982, declanșat după ce dictatorul militar argentinian Leopoldo Galtieri a ordonat invadarea insulelor; guvernul britanic condus atunci de Margaret Thatcher a trimis o forță navală pentru a le recuceri. În război au murit 649 de militari argentinieni, 255 de militari britanici și trei locuitori ai insulelor.
Locuitorii au reafirmat în mod repetat dorința de a rămâne teritoriu britanic. La referendumul din 2013, dintre cei 1.650 de alegători eligibili, toți în afară de trei au votat pentru menținerea statutului, la o prezență de peste 90%.
În aprilie 2024, președintele Argentinei, Javier Milei, a spus că va prezenta o „foaie de parcurs” pentru ca insulele să devină parte a Argentinei, susținând că acest lucru ar urma să fie realizat doar prin mijloace diplomatice. Într-un interviu acordat ulterior, Milei a afirmat că acceptă că insulele sunt în prezent „în mâinile Regatului Unit” și că nu există „o soluție instantanee”, adăugând că rezolvarea ar putea dura decenii.
Episodul riscă să adauge un nou element de tensiune diplomatică între Washington și Londra, în condițiile în care președintele american Donald Trump a criticat anterior nivelul de sprijin al Regatului Unit în războiul cu Iranul, iar premierul britanic Keir Starmer a spus în repetate rânduri că Marea Britanie nu va fi atrasă într-un conflict mai amplu. Informațiile au apărut cu trei zile înainte ca regele Charles și regina Camilla să călătorească în Statele Unite, unde urmează să se întâlnească cu Trump la Casa Albă.
Surse: BBC, The Guardian
