Pentru mulți, cafeaua este motorul zilei, însă o strategie tot mai discutată pentru un plus rapid de energie combină o ceașcă de cafea cu un pui de somn imediat după – așa-numitul „coffee nap”. Practica este veche în țări precum Spania, unde cafeaua de după prânz este urmată de siestă, dar abia recent cercetătorii au început să analizeze mecanismele biologice din spatele acestei combinații.
Somnolența este legată de adenozină, un neuromodulator care se acumulează în creier pe măsură ce consumăm energie. Când nivelul crește, adenozina se leagă de receptori (A1, A2A, A2B, A3) și încetinește activitatea neuronală, inducând somnul. Endocrinologul Scott Rivkees explică faptul că, atunci când acești receptori sunt activați, transmisia neuronală și eliberarea de neurotransmițători scad, ca și cum cineva ar reduce intensitatea luminii. În timpul somnului, adenozina este descompusă. Cafeina acționează ca un antagonist puternic al adenozinei, blocându-i receptorii și împiedicând-o să încetinească activitatea creierului. Efectul este un „yin-yang”: mai multă cafeină înseamnă mai mulți receptori blocați, până la o limită fiziologică. Pe termen lung, organismul răspunde prin creșterea numărului de receptori, ceea ce duce la toleranță.
Un pui de somn de 20–30 de minute, exact cât îi ia cafeinei să își facă efectul, poate amplifica senzația de prospețime la trezire. Seiji Nishino, specialist în somn la Stanford, arată că atât somnul, cât și cafeina combat somnolența, iar combinate ar putea avea efect mai puternic, mai ales că ajută la reducerea „inerției somnului” – starea de lentoare de după trezire, descrisă de cercetătoarea Siobhan Banks. Un studiu pilot din 2020, în care participanții au primit 200 mg de cafeină înainte de un repaus de 30 de minute, a arătat scăderea oboselii și îmbunătățirea performanței cognitive. Totuși, experți precum Nora D. Volkow, director al Institutului Național pentru Abuz de Drogă (NIH), avertizează că studiile sunt mici, făcute pe tineri sănătoși, iar efectele pot fi diferite la persoanele mai în vârstă sau cu tulburări de somn.
Specialiștii subliniază că „coffee nap” nu înlocuiește un somn nocturn bun și nici nu este o soluție universală pentru productivitate. Sensibilitatea la cafeină și ușurința cu care adormi variază mult de la o persoană la alta. Recomandarea cercetătoarei Siobhan Banks este ca cei interesați să testeze acasă cu doze mici de cafea, observându-și reacțiile. Lecția de fond: eficiența nu se măsoară doar în miligrame de cafeină sau minute de somn, ci în modul specific în care răspunde organismul fiecăruia.
Sursa: Descopera.ro.
Scris de Ziare pe Scurt.