Compania australiană Energy Transition Minerals (ETM) susține că autoritățile din Groenlanda au blocat dezvoltarea proiectului minier Kvanefjeld și au refuzat să reînnoiască licența de explorare, o decizie pe care o descrie drept o „expropriere efectivă” a unuia dintre cele mai mari zăcăminte de pământuri rare din afara Chinei.
Foto: NASA ICE NASA/Jeremy Harbeck, CC BY 2.0 https://creativecommons.org/licenses/by/2.0, via Wikimedia Commons
Directorul general al ETM, Daniel Mamadou, a declarat că miza litigiului este clarificarea poziției guvernului: „Cazul nostru se reduce la o singură întrebare simplă: Ne expropriați? Da sau nu?” El a spus că proiectul este „cel mai avansat” din Groenlanda pentru pământuri rare și minerale critice, dar că este „practic oprit”, în ciuda mesajelor publice ale autorităților că ar fi deschise investițiilor.
Disputa se leagă de o lege adoptată de noul guvern de coaliție al Groenlandei la câteva luni după ce compania a depus, la sfârșitul lui 2020, cererea pentru licență de exploatare. Act 20 interzice proiectele cu concentrații de uraniu peste 100 părți per milion (0,01%), iar ETM afirmă că această schimbare legislativă a blocat cererea pentru Kvanefjeld.
Mamadou susține că legislația a fost concepută pentru a opri proiectul, după ce guvernul a făcut campanie împotriva dezvoltării lui. El a mai spus că licența de explorare era reînnoită de obicei o dată la trei ani și că, inclusiv după intrarea în vigoare a Act 20, autoritățile ar fi reînnoit permisul pe motiv că legea s-ar aplica exploatării, nu explorării. Potrivit lui, guvernul și-ar fi schimbat ulterior poziția și a refuzat reînnoirea, argumentând că proiectul nu poate respecta niciodată pragul de uraniu.
ETM afirmă că decizia ignoră rezultate de explorare din 2025 care ar indica zone, în mare parte neexplorate, cu mineralizație de pământuri rare și niveluri de uraniu mult sub limita legală. Compania mai spune că autoritățile au respins propuneri tehnice care vizau separarea uraniului din concentrat și returnarea lui permanentă în subteran.
Litigiul se desfășoară prin arbitraj și proceduri în instanță de peste trei ani, iar una dintre întrebările centrale este dacă Act 20 se aplică retroactiv proiectului și dacă o astfel de aplicare ar echivala cu expropriere. Mamadou a afirmat că notele explicative ale legii ar permite guvernului să renunțe la aplicarea ei dacă aceasta ar constitui expropriere, însă compania susține că autoritățile au evitat să răspundă direct la această problemă. ETM spune că urmărește repunerea pe rol a cererii de licență de exploatare, nu obținerea unei compensații financiare.
Guvernul Groenlandei a menținut constant că proiectul nu are sprijinul comunității. Ministrul de externe Múte Egede a indicat că rezidenții nu doresc o mină lângă Narsaq, pe fondul îngrijorărilor de lungă durată legate de uraniu și de impactul asupra mediului.
ETM spune că a investit aproximativ 150 de milioane de dolari în Kvanefjeld din 2013, prin subsidiara Greenland Minerals, finanțând definirea resursei, studii de mediu și consultări publice. Mamadou a contestat ideea lipsei totale de sprijin local, invocând susținere din partea unor lideri sindicali și politicieni din opoziție, și a recunoscut că firma a pierdut teren în comunicarea publică în timpul pandemiei de COVID-19, când criticile s-au intensificat.
Zăcământul include elemente precum neodim, praseodim, disprosiu și terbiu, folosite în magneți permanenți pentru vehicule electrice, turbine eoliene și tehnologii de apărare. ETM a estimat anterior că proiectul ar putea asigura până la 15% din producția globală de pământuri rare.
În timp ce disputa continuă, compania și-a extins strategia prin achiziția proiectului brownfield Penouta din Spania, pe care intenționează să-l repornească drept ceea ce numește singura mină producătoare de tantal din Europa, și a creat un consiliu consultativ care include foști miniștri de externe din Danemarca și Australia. Mamadou a descris Kvanefjeld drept activul definitoriu al ETM.
Sursă: Mining.com